Dr. Tatiana Grecu, medic primar ATI la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu şi vicepreşedinte al Federaţiei Sanitas, a vorbit într-un interviu acordat News.ro despre problemele actuale din sistemul de sănătate, despre provocările meseriei de medic de anestezie şi terapie intensivă, dar şi despre un set de schimbări pe care le-ar face în sistem dacă ar fi factor decizional. Astfel, Dr. Grecu a atras încă o dată atenţia asupra neactualizării plăţii gărzilor şi neconsiderării gărzilor drept vechime în muncă. Mulţi medici preferă să meargă să lucreze în sistem privat sau în străinătate, chiar dacă li se oferă facilităţi de către Consiliile Judeţene. Burnout-ul este un fenomen grav cu care se confruntă foarte mulţi medici, în contextul unui normativ imposibil de acoperit şi al unui volum de muncă foarte mare. Este nevoie de o legislaţie clară a malpraxisului, benefică atât pentru pacient, cât şi pentru medic, mai spune Dr. Grecu.
Prezentăm integral interviul cu medicul Tatiana Grecu:
Cum consideraţi că sunt trataţi medicii din punctul de vedere al gărzilor? Ce fenomen credeţi că generează această plată neactualizată şi ce anume sesizaţi în mediul în care lucraţi dumneavoastră?
„Suntem în anul 2025! La o simplă operaţie de scădere, constatăm că medicii de 7 ani efectuează gărzi valorizate la salariul din 2018. Orele de gardă în sănătate au fost contorizate şi legiferate de diversele guvernări care s-au perindat, prin OUG-uri care încalcă Codul Muncii şi Legea salarizării nr. 153/2017 care spune că plata orelor de gardă rămâne la valoarea lunii ianuarie 2018, până la 31.12.2018, după care, cuantumul orei de gardă trebuia calculat la valoarea orei din contractul de bază a lunii ianuarie 2019, ceea ce nu s-a întâmplat.
Federaţia SANITAS, în numele a 100.000 de membri de sindicat, a chemat în judecată statul român, pe care îl consideră vinovat de încălcarea Constituţiei, în sensul neaplicării unei legi în totalitatea ei, lege elaborată de către Parlament şi promulgată de Preşedintele României prin elaborarea unor OUG-uri, în acest fel, Guvernul României substituindu-se Legislativului.
O altă aberaţie legislativă a orelor de gardă este că nu sunt considerate ”timp de lucru” ,nici ore suplimentare, ci sunt denumite ”continuitatea asistenţei medicale” , prin această încadrare dorindu-se ca orele de gardă să nu beneficieze de legislaţia aferentă ”timpului de lucru”. Ca urmare, gărzile nu constituie vechime în muncă, nu sunt recunoscute orele de noapte şi nu sunt remunerate la salariul de bază. Având 2 contracte de muncă, medicul este obligat ca după norma de bază, 6-7 ore să intre în gardă, iar după efectuarea gărzii, la ora 8 dimineaţa să reintre din nou pe norma de bază încă 6-7 ore însumând în total 30 de ore de muncă continuă, ceea ce contravine prevederilor Codului Muncii.
Suntem singura categorie profesională cu 3 salarii pe fluturaş: unul ”de formă şi frumuseţe„ e o ironie amară, salariu la care nu se calculează vechime, spor, nimic, unul real din 2017 şi unul care reprezintă 40% din salariul actual la care se calculează gărzile.
Medicii, nefiind o categorie importantă de votanţi manipulabili pentru politic, nu intră în categoria favorizaţilor şi ca atare au fost mereu marginalizaţi. Din anul 1989 până în prezent, am fost umiliţi constant şi am fost folosiţi ca scut de atenuare a urii şi furiei poporului împotriva incompetenţei guvernelor care s-au perindat, noi fiind singura interfaţă vizibilă, palpabilă între ei.
În mediul în care lucrez, şi nu numai, întreaga breaslă medicală este într-un grad de frustrare mocnită, pe cale să se exteriorizeze mai mult decât îşi imaginează decidenţii noştri.
Ce ne puteţi spune despre lipsa de personal din unitatea în care lucraţi dumneavoastră? Cu ce fel de probleme vă confruntaţi?
ATI-urile din toată ţara funcţionează în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1500/2009, implementat de SRATI, reglementând criterii clare în normarea personalului şi dotarea complexă a secţiilor de ATI.
Dotările secţiei ATI depăşesc cu mult ceea ce aveam şi la ce speram în urmă cu 10-15 ani că vom avea. În schimb, problema lipsei de personal a rămas una deficitară. Medicii în specialitatea ATI, cardiologie, de urgenţă, diabet zaharat, radiologie şi imagistică medicală, neonatologie, specialităţile chirurgicale şi medicale pediatrice sunt insuficienţi şi greu, uneori aproape imposibil, de găsit. Deşi mai nou li se oferă facilităţi, în încercarea disperată a Consilului Judeţean de a-i atrage, cârpind lipsa legislaţiei în retribuirea lor. Se pare însă că medicii preferă sistemul privat sau plecarea în străinătate.
Lipsa unei legislaţii reale a malpraxisului, suprasolicitarea medicilor care suplinesc un normativ imposibil de realizat, face ca liniile de gardă să fie din ce în ce mai greu de gestionat.
Ignorăm să recunoaştem în continuare că, aşa cum arată o analiză a Colegiului Medicilor din România, aproape jumătate din medicii României se confruntă cu sindromul de burnout din cauza epuizării la locul de muncă, a riscului profesional, care depăşeşte de multe ori pragul de suportabilitate a medicului. Situaţia acestui fenomen, din păcate, nu a trezit interesul decidenţilor şi ca atare soluţia este ignorată în continuare, cu consecinţele deja vizibile pentru noi toţi.
De ce consideraţi că medicii încep din nou să plece în străinătate?
Pe primul loc este lipsa respectului faţă de medici şi de multe ori condiţiile de muncă, apoi legislaţia şi siguranţa lor profesională, siguranţă pusă sub semnul întrebării în condiţiile în care lipsa legii malpraxisului şi impactul urii concentrate din ultimii ani asupra medicilor pun o presiune enormă pe munca, activitatea şi psihicul lor. Nu putem ignora nici climatul social şi economic din ţara noastră, imixtiunea politicului în activitatea de conducere a spitalelor, ceea ce duce în multe cazuri la o interacţiune şi înţelegere dificilă medic-conducere, cu impact în tot ceea ce înseamnă actul medical.
Nu de mult, Ministrul Sănătăţii a afirmat că ”avem datoria să pregătim tinerii medici şi să-i convingem că locul lor este în România” - doar că a omis să spună cum va face asta, în condiţiile în care peste jumătate dintre medicii tineri şi-au exprimat intenţia de a pleca din ţară, conform studiului Colegiului Medicilor din România.
Au venit medici înapoi din străinătate să lucreze în echipă, în spitalul în care activaţi? Cum vedeţi reîntoarcerea lor?
„La nivel de spital s-au reîntors 2 medici, din motive familiale şi nu profesionale. Iniţial, cei care se întorc au dificultăţi în a se adapta unui sistem medical adesea marcat de lipsuri, fără politici de prevenţie şi educaţie sanitară. Practic, trebuie să-şi adapteze schema de gândire a cazurilor la limitările cu care se confruntă. Pe de altă parte, reîntoarcerea lor aduce un plus de valoare sistemului medical românesc, pentru că vorbim despre medici familiarizaţi cu modul de lucru al unor sisteme de sănătate performante.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari provocări în domeniul ATI, în ziua de astăzi?
Provocări în ATI sunt la tot pasul, în fiecare zi. Nici o zi nu seamănă cu alta, la fel cum niciun pacient nu are o patologie identică cu altul. Însăşi specialitatea de ATI este una plină de provocări, atât pe plan profesional cât şi pe plan emoţional şi moral. Pentru a lucra într-o secţie ATI trebuie să ai o structură aparte, o rezistenţă pe care o duci de multe ori dincolo de limite.
Capacitatea de a lucra sub presiune, abilitatea de a lua decizi rapide în condiţii de stres maxim sunt provocări ale specialităţii. Adaptarea la progresul tehnologic în domeniu este o altă provocare pentru că patul de ATI presupune o multitudine de echipamente necesare monitorizării şi susţinerii funcţiilor vitale ale pacienţilor, de asemenea ATI-ul este un mic spital într-unul mare, având microlaborator propriu şi aparatură complexă pentru diagnosticul pacientului.
Provocare este şi când medicii şi asistenţii medicali, fiind sub normativ, continuă să acopere necesităţile de servicii medicale, chiar dacă încalcă reglementările legale de normare a muncii.
Cum vedeţi subiectul linilor de gardă deficitare, unde se va ajunge din punctul dumneavoastră de vedere? Cum rezistaţi aici, în România, ce vă motivează totuşi să rămâneţi în sistem?
Sistemul actual de salarizare a orelor de gardă determină frustrarea medicilor, care, deşi au transmis prin toate mijloacele legale posibile, deficienţa şi haosul deja creat în unităţile sanitare, s-au izbit de un zid al tăcerii şi răspunsuri evazive din partea autorităţilor în domeniu.
În condiţiile în care liniile de gardă vitale în aproape toate judeţele ţării nu mai pot fi asigurate, în condiţiile în care şi acum, când este evident că sistemul sanitar se îndreaptă spre un dezastru, noi medicii ne întrebăm dacă este incompetenţă sau rea voinţă în administrarea unui sistem care este de securitate naţională, nu numai în campaniile electorale, ci şi după încheierea acestora...
Se vrea distrugerea sistemului public de sănătate? Reamintim autorităţilor că, potrivit Constituţiei României, art. 22, alin (1) ,, dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate,,!
Am devenit medic specialist ATI în anii de după Revoluţie, când speram că lucrurile se vor schimba în bine. Anii au trecut, mi-am întemeiat o familie, am avut norocul să lucrez într-un colectiv minunat , care a devenit a doua familie şi nu mi-am pus problema plecării din ţară. În prezent, dacă aş fi la început de carieră, probabil că aş avea o altă opţiune.
Dacă aţi fi un factor decizional, ce aspecte aţi schimba urgent în sistemul de sănătate?
În primul rând, aş reglementa statutul pacientului în stadiu terminal, pentru care resursele terapeutice sunt epuizate şi care are dreptul la un sfârşit demn într-o secţie de paleaţie. Aş face o lege a malpraxisului benefică atât pentru pacient, cât şi pentru medic, plecând de la premisa că medicul este salvator şi nu criminal, luând modelul ţărilor cu un sistem medical avansat. Este nevoie de o nouă lege a sănătăţii care să reglementeze domeniul sănătăţii publice, un obiectiv de interes social major.
Este nevoie de o nouă lege a salarizării, care să elimine inechităţile existente ale întregului personal medico-sanitar, personalului TESA şi care să rezolve problema plăţii gărzilor medicilor.
Aş interzice orice defăimare publică până la terminarea anchetelor, luând exemplul ţărilor din UE.
Aş înfiinţa sisteme de asigurare de sănătate alternative care să elimine monopolul deţinut azi de sistemul asigurărilor de sănătate de stat.
Info Plus
Medicul Tatiana Grecu este medic primar ATI la Spitalul Judeţean din Târgu Jiu, unde activează de 25 de ani. Din iunie 2023, Dr. Grecu este vicepreşedinte al Comisiei de Medici SANITAS. Originară din judeţul Mureş, este absolvenţă a Facultăţii de Medicină de la Craiova, intrând la UMF Craiova în 1989. În pandemie a condus secţia de ATI COVID.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
