Indicele egalităţii de gen 2019: România, pe locul 25 în UE

România se situează pe locul 25 în UE în ceea ce priveşte indicele egalităţii de gen, cu 54.5 din 100 de puncte.şi a înregistrat progrese în direcţia egalităţii de gen într-un ritm mai lent decât în alte state membre,

”Cu 54,5 din 100 de puncte, România se află pe locul 25 în UE pe indicele egalităţii de gen. Scorul său este cu 12,9 puncte mai mic decât scorul UE. Între 2005 şi 2017, scorul României a crescut cu 4,6 puncte (+ 2,1 puncte din 2015). România avansează în ceea ce priveşte egalitatea de gen într-un ritm mai lent decât alte state membre ale UE. România a scăzut un loc în clasament din 2005. Scorurile României sunt mai mici decât scorurile UE în toate domeniile. Inegalităţile de gen sunt cele mai accentuate în domeniul puterii (38,8 puncte), al timpului (50,3 puncte) şi al cunoştinţelor (51,5). Cel mai mare scor al României este în domeniul sănătăţii (71,1 puncte), dar acesta este cel mai mic scor din întreaga UE. Din 2005, scorurile României s-au îmbunătăţit cel mai mult în domeniul banilor (+ 8,8 puncte) şi al puterii (+ 8,1).S-a înregistrat un regres în ceea ce priveşte domeniul muncii (- 0,9 puncte)”, relevă Indexul privind egalitatea de gen pe 2019 dat publicităţii marţi.

UE continuă să progreseze în ritm lent în domeniul egalităţii de gen. Cel mai recent indice al egalităţii de gen al Institutului European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (EIGE) arată că scorul UE pentru egalitatea de gen a crescut cu doar un punct, până la 67,4 puncte, de la ediţia din 2017. Suedia continuă să se afle în topul tabloului de bord al UE, cu 83,6 puncte, urmată de Danemarca cu 77,5 puncte. Grecia şi Ungaria au cel mai mult teren de recuperat, ambele având sub 52 de puncte. Ţara care a făcut cele mai mari progrese este Portugalia, cu o creştere de 3,9 puncte, urmată îndeaproape de Estonia, cu 3,1 puncte.

„Ne deplasăm în direcţia bună, dar suntem încă departe de linia de sosire. Indicele nostru, care stabileşte un criteriu de referinţă pentru egalitatea de gen în UE, arată că aproape jumătate din toate statele membre au scoruri sub 60 de puncte. Pe măsură ce se formează noul Parlament European şi noua Comisie Europeană şi se reînnoiesc priorităţile UE pentru următorul cadru strategic, este esenţial să se accelereze progresele în domeniul egalităţii de gen”, a declarat Virginija Langbakk, directoarea Institutului European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (EIGE). 

Domeniul cu cel mai mic punctaj o reprezintă puterea, care se referă la egalitatea în procesul de luare a deciziilor. Cu toate acestea, este domeniul în care se înregistrează cele mai mari progrese. Acest lucru a fost determinat în principal de creşterea numărului de femei în consiliile de administraţie ale companiilor, chiar dacă numai în câteva state membre. Franţa este singura care deţine cel puţin 40 % din fiecare gen în consiliile de administraţie ale societăţilor cotate la bursă.

„Inegalitatea de gen împiedică Europa să-şi atingă întregul potenţial. Sunt mândră de ceea ce am realizat, însă acum acţiunile noastre trebuie să aibă un impact pe teren. Directiva privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, adoptată anul acesta, va aduce o schimbare radicală pentru femeile şi bărbaţii din întreaga Europă. Reglementările sprijină o repartizare mai echitabilă a responsabilităţilor de îngrijire, ceea ce va permite femeilor să rămână pe piaţa forţei de muncă şi să îşi asume roluri sau funcţii de conducere dificile”, a declarat Věra Jourová, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen.

Indicele din acest an pune un accent special pe echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată şi legătura acestuia cu egalitatea de gen. Concediul pentru creşterea copilului este una dintre măsurile politice importante de sprijinire a părinţilor care caută un echilibru între sarcinile de îngrijire şi viaţa profesională, care însă nu este disponibil pentru toţi. În UE, 28 % dintre femei şi 20 % dintre bărbaţi nu pot beneficia de concediul pentru creşterea copilului.

Accesul la servicii de îngrijire a copiilor accesibile şi de bună calitate este important pentru echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, dar nu numai copiii au nevoie de astfel de servicii. Ratele de îmbătrânire şi de handicap sunt în creştere în UE, ceea ce determină o cerere tot mai mare de servicii de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă şi pentru persoanele cu handicap. Femeile aflate în preajma vârstei de pensionare se ocupă de cea mai mare parte a serviciilor informale de îngrijire pe termen lung în UE. Diferenţa este remarcabilă pentru grupa de vârstă 50-64 de ani: 21 % dintre femei şi 11 % dintre bărbaţi îngrijesc persoane în vârstă şi/sau persoane cu handicap cel puţin câteva zile pe săptămână.

În cadrul analizei echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată, indicele a examinat, de asemenea, dacă femeile şi bărbaţii au aceleaşi oportunităţi în ceea ce priveşte flexibilitatea timpului de lucru, participarea la cursuri de formare, utilizarea transporturilor şi efectuarea navetei. Un element important al echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată îl constituie programul de lucru flexibil. Tabloul de bord al EIGE privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată prezintă diferitele opţiuni pe care le au la îndemână oamenii pentru a realiza echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată. Acesta arată dacă opţiunile sunt disponibile în mod egal pentru femei şi bărbaţi şi oferă idei noi pentru monitorizarea pilonului european al drepturilor sociale şi a iniţiativei sale privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.