Aproximativ 12.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu cancer pulmonar, iar peste 10.000 de români îşi pierd viaţa anual prin cancer pulmonar, conform statisticilor făcute publice joi de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu ocazia Zilei de luptă împotriva cancerului pulmonar. Aceleaşi statistici mai consemnează o creştere alarmantă cu 17% a numărului cazurilor noi de cancer pulmonar în rândul femeilor din România.
”În contextul Zilei de Luptă împotriva Cancerului Pulmonar, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) face un apel către toţi cetăţenii şi profesioniştii din domeniul sănătăţii să se implice activ în educarea şi sensibilizarea populaţiei cu privire la importanţa prevenţiei şi a depistării timpurii a cancerului pulmonar, unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer din România şi cu cea mai ridicată rată de mortalitate. În stadii incipiente, cancerul pulmonar nu are manifestări specifice, însă în stadii avansate, există anumite simptome specifice: tusea care durează peste 3 săptămâni, tusea cu sânge sau respiraţia şuierătoare, durerea în piept, scăderea semnificativă în greutate sunt primele semne care trebuie să ne trimită la medicul de familie”, transmite FABC.
Aproximativ 12.000 de români sunt diagnosticaţi în fiecare an cu cancer pulmonar şi peste 10.000 îşi pierd viaţa prin cancer pulmonar.
”Având în vedere intensificarea discuţiilor în spaţiul public pe tema situaţiei sănătăţii femeii, cu focus pe cancer de sân şi cancer de col uterin, trebuie subliniat faptul că din ce în ce mai multe femei sunt diagnosticate cu cancer pulmonar. Comparativ cu datele estimate pentru 2018, în 2022 se observă o creştere a numărului de cazuri noi de cancer pulmonar în rândul femeilor cu aproape 17%. În prezent, 3 din 4 pacienţi sunt diagnosticaţi în stadii avansate ale bolii”, indică FABC, precizând că aceste statistici ar putea fi schimbate prin prevenţie (renunţarea la fumat), accesul la programe de screening pentru cancerul pulmonar (low dose CT) şi optimizarea traseului pacientului de la diagnostic la tratament.
Federaţia aminteşte că mai multe ţări europene au introdus proiecte naţionale sau proiecte pilot de screening pentru cancerul pulmonar, existând un număr tot mai mare de dovezi cu privire la beneficiile screening-ului cu low dose CT în rândul adulţilor cu risc crescut de cancer pulmonar, în special fumători sau foşti fumători, cu vârste cuprinse între 50 şi 75 de ani. Studiile arată o scădere cu 20% a mortalităţii prin screening-ul low dose CT versus evaluarea standard prin radiografie.
În România, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer a implementat un prim proiect care a avut ca scop principal depistarea şi diagnosticarea timpurie a bolilor respiratorii - în special a cancerului bronho-pulmonar, în rândul populaţiei vulnerabile din România. Astfel, prin intermediul programului, peste 500 de persoane din judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Prahova, Ialomiţa şi Bucureşti-Ilfov-zone au ajuns la medicii de familie din judeţele respective, iar dintre aceştia 200 au beneficiat de investigaţii de tip RX, low dose CT, 20 de bronhoscopii şi teste de imunohistochimie. În urma acestui program, un număr de 7 pacienţi au fost diagnosticaţi cu cancer pulmonar, majoritatea în stadii de boală avansate şi foarte avansate.
“Lipsa investiţiilor în promovarea sănătăţii contribuie la menţinerea unui nivel scăzut de educaţie pentru sănătate: oamenii nu merg preventiv la medic şi nici nu ştiu unde ar putea să meargă pentru diverse investigaţii. În plus, în zona rurală, accesul la servicii medicale este îngreunat de o multitudine de factori. Cancerul pulmonar, adesea silenţios şi fără simptome evidente în stadiile incipiente, poate fi combătut eficient dacă este identificat devreme, iar persoanele de risc implicate în proiect au înţeles acest lucru şi au acţionat.”, afirmă Cezar Irimia Preşedinte FABC.
”Diagnosticul de cancer pulmonar nu este unul fatal. În ultimul deceniu, s-au făcut progrese ştiinţifice în tratarea cancerului pulmonar, ceea ce a condus la creşterea numărului de supravieţuitori şi la mai multe speranţe pentru cei care se confruntă cu boala”, precizează Federaţia.
Principalii factori de risc
Fumatul - La nivel global, fumatul este responsabil pentru aproximativ 8 din 10 cazuri de cancer pulmonar. În România, prevalenţa fumatului este relativ mare, mai ales în rândul bărbaţilor, cu un procent de 30.6%. De asemenea, un studiu a arătat că 32% dintre respondenţi sunt fumători activi zilnici. Fumatul pasiv sau expunerea la fumul de ţigară al celor din jur este de asemenea un factor de risc semnificativ.
Expunerea la radon - Radonul, un gaz radioactiv natural care se poate acumula în case, este o cauză majoră a cancerului pulmonar, reprezentând 1 din 10 cazuri în Europa. Radonul provine din descompunerea uraniului din sol şi rocă şi poate intra în locuinţe prin crăpături şi deschizături.
Poluarea aerului - Se estimează că aproape jumătate din cazurile de cancer pulmonar în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată sunt legate de poluarea aerului. Poluanţii din aer - cum ar fi particulele fine şi compuşii chimici pot contribui la dezvoltarea cancerului pulmonar.
Expunerea la azbest - Azbestul este un alt factor de risc semnificativ, cu până la 7 milioane de lucrători în construcţii expuşi acestui risc. Până la 78 % dintre formele de cancer profesional recunoscute în statele membre sunt asociate azbestului. Atunci când sunt inhalate, fibrele de azbest în suspensie în aer pot provoca cancer pulmonar, cu un decalaj mediu între expunere şi primele semne de boală de 30 de ani. Prin urmare, cancerul poate apărea la câteva decenii după expunerea profesională, inclusiv atunci când lucrătorii s-au pensionat de la locul de muncă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
