Dr. Lucian Horhotă este medic primar ATI la Spitalul din Bolintin Vale. Este unul dintre medicii care au resuscitat tineri răniţi la Colectiv, chiar pe trotuarul din faţa clubului. După 7 ani de la tragedie, spune că, în cazul unui nou astfel de accident grav, România ar face faţă din punctul de vedere al intervenţiei primare, dar că ar fi o problemă distribuirea pacienţilor către paturi de terapie intensivă dedicate arşilor.
„Din punct de vedere al experienţei de intervenţie primară, probabil că ar face faţă, ca intervenţie primară, probabil ar fi mai greu cu distribuirea bolnavilor severi, cu politraumă sau arşi cu suprafeţe mari către paturi de terapie intensivă dedicate arşilor. Acest lucru este foarte costisitor şi este cunoscut la nivel mondial. Nu este uşor să faci o secţie cu 4 sau 10 paturi, impune nişte costuri exorbitante.
Din punctul de vedere al experienţei de intervenţie şi al măsurilor care trebuie luate, probabil că am putea să ne descurcăm mai bine. Nu ştiu în ce măsură am putea să ducem până la capăt un număr foarte mare, dintr-o dată de bolnavi arşi, dar asta este o problemă şi o provocare pe care o au toate ţările din blocul european şi de oriunde. Din gură e uşor să spunem, facem, dregem, depinde unde apare, apare în week-end, noaptea, ziua, aţi văzut arşi au fost în timpul covidului destul de frecvent şi în spitale. Problema e cum îi gestionezi, dacă sunt cu suprafeţe mari, în ce paturi de mari arşi, sunt în număr mic în general, peste tot, sunt foarte costisitoare, necesitante de personal. Probabil că mecanismul de cooperare intereuropeană trebuie pus poate foarte repede în aplicare, şi atunci să se facă o disipare”, a explicat Dr. Lucian Horhotă.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Războiul face ca multe ţări să ia în calcul măsuri pentru situaţiile în care pot apărea răniţi multipli, spune Dr. Lucian Horhotă. Medicul de ATI a explicat şi ce anume, în opinia sa s-a schimbat în sistemul de sănătate de la evenimentul tragic de la Colectiv. Se face mai mult pe partea de prevenţie a incediilor, dar şi pe partea de prevenţie a infecţiilor din spitale.
„Ţinând cont şi de conflictul din apropierea noastră, în orice moment pot apărea fenomene cu mari arşi, prin explozii de armament, diverse. Un scenariu cu răniţi arşi poate fi posibil, cam toate ţările din preajma acestui conflict îşi iau deja sau îşi pun în calcul nişte măsuri pentru situaţia în care apar răniţi multipli, cu astfel de patologie.
Acuma în industria de spectacol nu ştiu dacă au fost schimbări, au mai fost pe ici pe colo şi probabil că se iau măsuri cu mai multă atenţie în ceea ce priveşte aglomerările, ISU a intervenit şi controlează mai atent aceste lucruri.
Ce se face în plus în sistemul medical, sunt două paliere, cel de prevenţie a incendiilor şi al doilea, cel care a creat şi multe probleme după Colectiv, în următoarele luni a fost problema infecţiilor din spitale.
Al treilea palier era reprezentat de dotările spitalelor, atât paturi de arşi, cât şi dotările generale de terapie intensivă unde lucrez eu de obicei”, a precizat medicul.
Completarea dotărilor cu sisteme de monitorizare a oxigenului, prevenţia incendiilor, înlocuirea, acolo unde a fost posibil, a sistemului de alimentare electrică, printre lucrurile bune care s-au schimbat în spitale.
„În ce priveşte prevenţia sunt spitale care au avut condiţii mai bune de a asigura prevenţia de incendii, a venit după 5 ani COVID şi aţi văzut că au fost tot felul de evenimente neplăcute în diverse spitale, ca urmare a concentraţiilor scăzute de oxigen. Cu ocazia acestei pandemii, care a creat multe probleme şi ea în spitale, s-au făcut intervenţii la majoritatea din ele, de completare a dotărilor cu sisteme de monitorizare a oxigenului, foarte puţine din ele aveau până la acel moment. Foloseşte în cazul oricăror incidente şi previne incidente cu foc în spaţii aglomerate.
Trebuie menţionată verificarea atentă şi înlocuirea, acolo unde s-a putut, a sistemului de alimentare electrică. Înainte existau prize peste tot, acum este acordată o atenţie deosebită fixării lor corecte, împământării prizelor, reguli mai stricte. Nu mai vezi reşouri, din astea.
În ce priveşte prevenţia privind infecţiile, arsura, eu având contact cu arsuri mari şi înainte, în perioada când exista industrie minieră, şi am lucrat la spitalul din Petroşani şi am avut arşi acolo destul de mulţi, câţiva ani buni, e adevărat, tehnologia, paturile, medicamentele disponibile sunt altele faţă de anii 80 acum, însă marele ars rămâne în continuare o problemă şi o provocare mare medicală deoarece absenţa barierei tegumentare, pe o suprafaţă, cu cât este mai mare, împotriva germenilor, predispune foarte repede la infecţii cu germeni agresivi”,a explicat Dr. Horhotă.
Dr. Lucian Horhotă consideră că s-au făcut paşi importanţi şi în prevenţia infecţiilor asociate asistenţei medicale. O atenţie mai mare asupra actului de cateterizare vasculară şi modul de abordare a pacientului în rezervă, printre măsurile cărora se acordă mult mai mare importanţă în unităţile spitaliceşti.
„S-a emis acel ordin 1101 , după evenimentul Colectiv care a pus pe baze noi procedurile de prevenţie în infecţiile nosocomiale. Pentru asta, plecând de la igiena mâinilor, până la modul de abordare a pacientului în rezerve, cu materiale de unică folosinţă, este vorba de o abordare mult mai atentă, nu numai a pacienţilor arşi, dar şi a celorlalţi critici care au procese patologice care determină imunodepresie. Au apărut substanţe noi dezinfectante şi sisteme de control al sterilizării şi al curăţeniei şi spălării mâinilor. Este o atenţie mai mare asupra actului de cateterizare vasculară”, a declarat pentru News.ro Dr. Lucian Horhotă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
