Paradoxul în România este că, deşi rata şomajului în România este mică faţă de cea a altor ţări europene, populaţia inactivă dar având vârsta pentru a munci este de peste 5 milioane de oameni, a declarat marţi, la Conferinţa ACTIV!, Raluca Ouriaghli, cofondator al Asociaţiei Ateliere Fără Frontiere. La rândul său, preşedintele Reţelei Europene a Întreprinderilor Sociale de Inserţie (ENSIE), Hubert Quintelier, a apreciat că politica de inserţie este o investiţie durabilă pentru autorităţile publice pentru că generează un impact economic şi social cu valoare adăugată. Particpanţii la conferinţă au propus măsuri concrete de inserţie socială, invitând candidaţii la PE să le preia în programele lor politice.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

,,Deşi rata de şomaj din România este mică faţă de cea a altor ţări europene, paradoxul este că populaţia inactivă dar în vârstă de a munci este de peste 5 milioane de oameni. Experienţa întreprinderilor sociale de inserţie din România şi a colegilor din alte ţări arată că serviciile dedicate reprezintă o şansă ca persoanele dezavantajate să devină active şi independente pe piaţa muncii, cetăţeni cu drepturi depline, care participă la schimbul economic şi plătesc contribuţii şi impozite!’’ declară Raluca Ouriaghli, cofondator şi responsabil advocacy al Asociaţiei Ateliere Fără Frontiere.

Activarea persoanelor provenind din medii dezavantajate este o preocupare europeană şi a constituit tema de dezbatere a Conferinţei ACTIV!, organizată de ENSIE – Reţeaua Europeană a Întreprinderilor Sociale de Inserţie şi de Asociaţia Ateliere Fără Frontiere. Dialogul şi-a propus să formuleze o serie de recomandări pentru un cadru european de combatere a sărăciei prin incluziunea activă şi pentru o politică publică integrată de activare şi inserţie pe piaţa muncii în România, în condiţiile în care, în România, procentul persoanelor în situaţie sau în risc de sărăcie şi excluziune socială este al doilea cel mai ridicat din Uniunea Europeană, după Bulgaria: 39% din populaţia totală, una dintre cauzele principale fiind aceea că o mare parte din populaţia la vârsta la care poate munci şi este aptă de muncă este inactivă.
 
Persoanele dezavantajate cumulează probleme de sănătate, sunt mai expuse pedepselor privative de libertate şi multirecidivei, au persoane în întreţinere care beneficiază de servicii de asistenţă socială care se perpetuează pe termen lung. Asociate cu acestea sunt consecinţele precum discriminarea, stigmatizarea şi xenofobia care se răsfrâng pe termen lung afectând coeziunea socială şi dezvoltarea socio-economică.

În condiţiile în care analiştii pieţei muncii estimează că în România există cel puţin  1,2 milioane de persoane care ar putea fi activate pentru a face faţă deficitului anunţat de mână de lucru, una din soluţii este ca statul român să adopte urgent o serie de măsuri de activare a populaţiei provenind din medii dezavantajate din care să facă parte susţinerea serviciilor de acompaniere pentru inserţie furnizate de întreprinderile sociale de inserţie.

Aşa cum a subliniat preşedintele ENSIE, Hubert Quintelier, reţeaua pe care o conduce are date concrete despre eficienţa acestor întreprinderi în Europa.

„Dacă ne uităm la 2017, an în care în cele 866 de întreprinderi sociale interogate din 10 ţări EU erau, în total, aproape 61.000 de lucrători defavorizaţi, 78% dintre persoanele integrate socio-profesional după un curs de acompaniere într-o întreprindere socială de inserţie fie s-au angajat pe piaţa convenţională a muncii (65%), fie au devenit autoantreprenori (13%). Politica de inserţie este o investiţie durabilă pentru autorităţile publice pentru că generează un impact economic şi social cu valoare adăugată”, spune Quintelier.

Printre propunerile concrete ale participanţilor la conferinţă, care au invitat candidaţii la alegerile pentru Parlamentul European să le preia în programele lor politice, s-au numărat măsuri precum: introducerea serviciilor de acompaniere socială şi profesională prin muncă pentru persoanele dezavantajate în nomenclatorul serviciilor sociale, crearea unui contract de acompaniere socio-profesională pentru inserţie prin muncă, subvenţionat pentru persoanele dezavantajate în vârstă de a munci şi apte de muncă dar neînscrise în populaţia activă şi pentru cele aflate în situaţie de şomaj de lungă durată sau profilate ca fiind greu şi foarte greu integrabile pe piaţa muncii.

Alte propuneri se referă la susţinerea inserţiei socio-profesionale prin introducerea în cadrul procedurilor de achiziţii publice la nivel naţional, judeţean şi local a contractelor cu impact social precum clauze sociale, rezervări de pieţe şi servicii sociale, precum şi la includerea inserţiei prin muncă într-o politică publică integrată de activare la nivel naţional din care să facă parte măsuri de sprijin corelate precum un cadru de mobilitate incluzivă, trecerea graduală de la prestaţii sociale pasive la stimulente pentru inserţie pentru beneficiarii în vârsta de a munci şi apţi de muncă, formarea profesională adaptată realităţii pieţii muncii.

Organizată în cadrul Sezonului România – Franţa, conferinţa a reunit specialişti în domeniile ocupării şi activării în muncă din peste 20 de ţări europene, reprezentanţi ai autorităţilor din Franţa, România şi Spania, universitari şi experţi.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.