Propunerea de act normativ despre care ministrul Anca Dragu afirmă că urmăreşte simplificarea birocraţiei şi stimularea investiţiilor vizează, de fapt,"revoluţionarea modului de finanţare a sistemului de securitate socială” din România şi este o nouă dovadă de desconsiderare a forţei de muncă, susţine Blocul Naţional Sindical (BNS).
BNS consideră că după o flexibilizare excesivă a relaţiilor de muncă operată de Guvernul Boc, măsură ce a condus la o reducere semnificativă a protecţiei salariaţilor, propunerea Ministerului Finanţelor, de a transfera aproape în totalitate responsabilitatea finanţării sistemului de securitate socială de la angajator la angajat, este o nouă dovadă de desconsiderare a forţei de muncă din România.
“Dacă se va continua această tendinţă, România va ajunge o zonă de tip «Vest Sălbatic», în condiţiile în care la nivel european se consideră că e timpul să fie readuse în discuţie şi reîntărite drepturile sociale ale lucrătorilor şi dialogul social”, precizează sindicaliştii.
BNS aminteşte că unul dintre principiile statuate de Organizaţia Internaţională a Muncii vizează solidaritatea în finanţarea sistemelor de securitate socială şi urmărirea unui echilibru între responsabilităţile şi interesele celor ce finanţează şi/sau beneficiază de schemele de securitate socială.
“Desigur, aceste recomandări, probabil, nu sunt de interes pentru Ministerul Finanţelor Publice, aşa cum probabil nici coeziunea politicilor sociale nu stârneşte vreun interes. În nicio ţară din Europa finanţarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de angajator sau de angajat, pentru că vorbim de solidaritate şi de responsabilitate socială asumată în mod echilibrat între angajat şi angajator. O astfel de schimbare bruscă, chiar dacă ea ar putea fi făcută fără a afecta în acest moment povara fiscală a angajatorului sau angajatului, va avea cu siguranţă impact asupra ocupării”, arată BNS.
În opinia sindicaliştilor, declaraţia conform căreia puterea de cumpărare a salariilor nu va avea de suferit în urma acestor modificări este una “complet gratuită”, izvorâtă din dezinteres pentru analiza situaţiei actuale şi contextului în care se aplică această prevedere şi cu acelaşi dezinteres pentru consecinţe.
“Probabil Ministerul Finanţelor Publice nu ştie că în anul de graţie 2016 nu poţi impune angajatorilor privaţi să majoreze toate salariile în plată cu un procent sau o sumă anume, pur şi simplu pentru că Guvernul nu e parte a acestor contracte de muncă. Intervenţia statului în acest sens poate viza doar aspecte ce ţin de standarde minim legal obligatorii de protecţie a salariaţilor. Reamintim conducerii acestui Minister că articolul 44 din Constituţia României garantează dreptul la proprietate privată, iar această prevedere a fost interpretată de Curtea Constituţională care a decis, de exemplu, ca neconstituţională prevederea legală conform căreia liderul de sindicat trebuie plătit şi pentru un număr de zile în care să desfăşoare activitate sindicală. Cu siguranţă, intervenţia Ministerului Finanţelor de a dispune majorarea tuturor salariilor în plată, inclusiv pentru sectorul privat, va fi privită în acelaşi mod, rezultatul fiind asumarea în totalitate a sarcinii de către salariat”, arată reprezentanţii sindicali.
Potrivit acestora, specialiştii Ministerului Finanţelor ar fi trebuit să analizeze dinamica pieţei muncii şi a contractelor individuale de muncă, pentru că ar fi constatat că în 2015 au fost încheiate 2.198.435 de noi contracte individuale de muncă, pe perioadă nedeterminată, dintr-un total de 5.639.508 contracte active pe perioadă nedeterminată, în timp ce 2.050.859 contracte individuale de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată au încetat să mai producă efecte.
“Măsura de compensare propusă de minister se adresează contractelor de muncă în vigoare, nu şi celor noi, ori cu o astfel de dinamică a contractelor mai puţin de jumătate din salariaţi nu vor fi acoperiţi de mecanismul de compensare prevăzut de minister. România recunoaşte că şomajul în rândul tinerilor este o problemă, cu toate acestea primii care vor avea de suferit după o astfel de iniţiativă sunt cei care intră pentru prima dată în piaţa muncii, transpunerea acestei modificări a codului fiscal înseamnă că un tânăr salariat care intră în piaţa muncii azi, cu un salariu stabilit la nivel minim, primeşte net aproximativ 925 lei; dacă va intra în piaţa muncii după 1 ianuarie 2017, după noul cod fiscal, la acelaşi salariu minim, suma primită va fi de doar 777 lei. Nu trebuie să fi specialist să realizezi impactul unei astfel de măsuri”, mai arată BNS.
Sindicaliştii spun că dacă simplificarea birocraţiei înseamnă modificarea a cinci milioane de contracte individuale de muncă şi refacerea tuturor situaţiilor de plată a salariilor, atunci se va revoluţiona, în mod paradoxal, inclusiv ideea de debirocratizare.
“În acest context şi privind situaţia optimist, sperăm că această iniţiativă a fost doar una menită să atragă atenţia publicului de la intenţia manifestă a ministerului de a «albi» averile ilicite sau care nu pot fi justificate, şi că nu se va merge până la capăt, confirmând încă o dată faptul că guvernanţii valorizează poporul doar în perioadele electorale, în rest nefiind preocupaţi de cei care îi aleg de fiecare dată cu speranţa că - în sfârşit - cineva se va gândi şi la binele lor!”, conchide BNS.
Proiectul de act normativ, obţinut de Profit.ro, propune o majorare a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) ale angajatului de la 10,5 la sută la 21,7 la sută, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5 la sută la 8,9 la sută. În plus, rata de taxare pentru PFA s-ar dubla. Pe de altă parte, proiectul îi obligă pe angajatori să majoreze salariile brute pentru a compensa creşterea contribuţiilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
