Numărul ajutoarelor sociale plătite de stat în judeţul Arad s-a redus la jumătate, începând cu 2011, de când Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a preluat de la primării sarcina acestor plăţi, în majoritatea cazurilor motivul fiind refuzul beneficiarilor de a presta ore de muncă în folosul comunităţii sau de a se interesa la autorităţi de locurile de muncă disponibile. Într-o comună arădeană în care sute de romi solicitau ajutoare, doar 12 mai sunt în plată.
Potrivit unui raport înaintat Prefecturii Arad de către Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), aproximativ 2.800 de beneficiari de venit minim garantat mai există în judeţ, cifra fiind cea mai mică de după 1990.
În 2011, AJPIS a preluat de la primării sarcina achitării ajutoarelor sociale, iar la acel moment existau de două ori mai mulţi beneficiari.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În prezent, conform raportului, cei 2.800 de beneficiari încasează lunar, în total, aproape 700.000 de lei, iar în primul semestru al anului suma plătită acestora a fost de 4.156.428 de lei.
Conform reprezentanţilor AJPIS, primarii sunt cei care dispun suspendarea sau încetarea plăţilor, iar în majoritatea cazurilor motivul invocat este refuzul beneficiarilor de a presta muncă în folosul comunităţii.
De asemenea, o altă condiţie legală care nu este respectată este aceea ca beneficiarul venitului minim garantat să se prezinte o dată la trei luni la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în vederea căutării unui loc de muncă stabil. În urma confruntării datelor informatice între agenţiile statului, autorităţile au constatat că mulţi dintre beneficiari nu şi-au căutat un loc de muncă.
Primarul comunei arădene Covăsînţ, unde sute de cereri pentru ajutor social erau înregistrate înainte de 2011, spune că acum mai sunt în plată doar 38 de persoane, dintre care doar 12 romi, în condiţiile în care în trecut majoritatea dintre beneficiari erau de etnie romă.
”Am ajuns să nu mai prea avem beneficiari de ajutor social. Pentru că au rămas fără aceşti bani, mulţi au şi plecat din ţară în ultimii ani”, a spus primarul Marius Oneţ.
Conform primarului, niciun rom din cei 12 nu prestează muncă în folosul comunităţii, pentru că au vârste înaintate, iar tinerilor care puteau lucra li s-au oprit plăţile în ultimii ani pentru că au refuzat că presteze ore de muncă în folosul comunităţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
