Agenţia Naţională de Transplant (ANT) susţine că în ultimele zece zile nu s-a mai făcut niciun transplant, fapt fără precedent în România şi atenţionează că afirmaţiile „denigratoare şi calomnioase” privind activitatea de transplant induc panică în rândul pacienţilor şi vor duce la scăderea dramatică a transplanturilor şi la creşterea mortalităţii. ANT susţine că sunt false informaţiile că alocarea de organe nu se face după criterii clare, ci pe baza unei "cutume”, arătând că există o evidenţă strictă privind pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare şi donatorii aflaţi în moarte cerebrală declaraţi.
Conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant a declarat, luni, că atacurile denigratoare declanşate recent asupra instituţiei au ca primă consecinţă faptul că nu s-a mai făcut niciun transplant în România, fapt fără precedent.
„La singurul donator în moarte cerebrală declarat la Satu-Mare, în cursul zilei de sâmbătă, 26 noiembrie, medicul legist a refuzat să îşi dea acordul, de teamă să nu fie implicat în scandalul mediatic la care asistă”, a spus directorul executiv al ANT Radu Deac.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
El a afirmat că este necesar controlul asupra activităţii de transplant, iar erorile trebuie corectate prompt atunci când sunt dovedite, dar a subliniat că mediatizarea excesivă a unei situaţii neclare până acum, „afirmaţiile denigratoare şi calomnioase” la adresa activităţii de transplant sunt de natură să inducă panică în rândul pacienţilor, a celor aflaţi pe listele de aşteptare, precum şi a pacienţilor transplantaţi, în general.
„Aceasta va atrage o reticenţă în obţinerea consimţământului de donare, cu scăderea dramatică a activităţii de transplant şi creşterea imediată a mortalităţii în rândul celor care aşteaptă să fie transplantaţi. Cei care doresc să continue această campanie de denigrare îşi asumă în primul rând în faţa pacienţilor şi în al doilea rând chiar în faţa legii responsabilitatea din acest punct de vedere”, a mai spus Radu Deac.
În ce priveşte acuzaţiile care au fost aduse ANT în ultimele zile, Radu Deac a spus că la nivelul agenţiei există proceduri şi protocoale de alocare a organelor, compatibilitatea donator-receptor, raportarea donatorilor şi a organelor, astfel încât afirmaţia că la Agenţia Naţională de Transplant alocarea de organe nu se face după criterii clare, ci doar pe baza unei „cutume”, nu are acoperire.
Registrul Naţional de Transplant este funcţional şi are o evidenţă strictă asupra tuturor pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare, prin atribuirea codului CUIANT. De asemenea, există o evidenţă strictă a tuturor donatorilor aflaţi în moarte cerebrală declaraţi pe teritoriul României, susţine conducerea ANT.
„Cea mai bună evidenţă a bolnavilor transplantaţi este aceea care denotă că pacientul primeşte medicaţia imunosupresoare. Această evidenţă se află la CNAS, iar Agenţiei Naţionale de Transplant i s-a refuzat accesul în această evidenţă în repetate rânduri”, a precizat Radu Deac.
În ce priveşte alegerea pacienţilor receptori, care vor primi un organ transplantabil, conducerea ANT arată că decizia aparţine în exclusivitate echipei multidisciplinare de transplant responsabilă de reuşita sau nereuşita transplantului, şi în nici un caz nu poate fi decizia Agenţiei Naţionale de Transplant.
Directorul executiv al ANT a recunoscut că există neconcordanţe privind desfăşurarea activităţii administrative a instituţiei, dar acestea sunt corectabile, având drept cauze lipsa de personal, salarizarea umilitoare, condiţiile inadecvate de muncă şi „bugetul insuficient care nu a permis niciodată desfăşurarea vreunei campanii de promovare”.
„ANT militează pentru baze ştiinţifice ale activităţii de transplant, evidenţe clare şi transparenţa proceselor şi în final rezultate durabile traduse în longevitate şi calitatea vieţii”, a mai arătat Deac.
El a precizat că primele prelevări de la donatori aflaţi în moarte cerebrală s-au efectuat în România în 1997, până atunci existând activitate de transplant doar de la donator viu.
„În ultimii ani, s-a ajuns la peste 500 de transplanturi de organ solid şi medular şi peste 400 de transplanturi de ţesuturi şi celule pe an. Această activitate se datorează unui grup restrâns de specialişti care au întimpinat dificultăţi, permanent ivindu-se intervenţii directe sau indirecte în cadrul activităţii de transplant”, a mai spus Radu Deac.
Precizările au fost făcute după ce ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat, sâmbătă, că, în urma verificărilor făcute de Corpul de control din MS, au fost găsite nereguli grave în privinţa modului de alocare şi de prioritizare a pacienţilor pentru transplant, astfel că bolnavii nu beneficiază de şanse egale.
„Verificările făcute la Agenţia Naţională de Transplant au fost finalizate şi neregulile găsite în procedurile de alocare a organelor şi prioritizarea pacienţilor pentru transplant sunt grave şi afectează mii de pacienţi, mii de oameni care aşteaptă un transplant cu speranţă în profesionalismul şi corectitudinea sistemului medical”, a spus Vlad Voiculescu.
Corpul de control a făcut mai multe verificări în cadrul cărora s-a descoperit că, deşi există liste de aşteptare acestea nu sunt corelate la nivel naţional, iar criteriile de prioritizare „sunt mai degrabă subiective”, a arătat ministrul.
„Pacienţii de pe listele de aşteptare pentru transplant nu beneficiază întotdeauna de şanse egale. Este posibil ca un pacient să fie în vârful listei de aşteptare, să existe un organ compatibil pentru acest pacient dar totuşi nu el să fie cel care intră în sala de operaţie”, a mai spune Vlad Voiculescu.
Ministrul a precizat că au fost sesizate organele de anchetă în privinţa neregulilor descoperite.
„Corpul de control al Ministerului Sănătăţii a descoperit, de asemenea, existenţa unor fenomene care indică suspiciuni cu privire la corectitudinea alocării organelor pentru transplant. Într-unul dintre centrele de transplant din România, pentru o singură arie patologică, s-au efectuat, în anul 2014, 140 de transplanturi. 60% dintre pacienţii care au beneficiat de aceste transplanturi au fost înscrişi pe lista de aşteptare chiar în acelaşi an deşi erau pacienţi pe listat de aşteptare încă din anul 2005. Într-un alt an, în anul 2015, de asemenea, într-un centru şi pe o singură arie patologică, 80% dintre beneficiarii de transplant au fost înscrişi în acelaşi an 2015. 80%!”, a mai spus Vlad Voiculescu.
Ministrul a cerut realizarea, în regim de urgenţă a regulamentului de alocare a organelor. De asemenea, Vlad Voiculescu a spus că există proceduri stabilite, la nivel european, pentru contactarea pacienţilor. Astfel, dacă în celelalte ţări din Uniunea Europeană sunt contactaţi în repetate rânduri pacienţii din vârful listei de aşteptare şi apropiaţii acestora atunci când există un organ compatibil, în România, această procedură nu se aplică.
„Când viaţa ta depinde de un organ nu ar trebui să conteze că eşti din Timişoara, Bucureşti, Cluj. Nu ar trebui să conteze deloc dacă eşti pacientul unui centru de transplant condus de o anumită persoană şi nu de alta. De asemenea, nu ar trebui să conteze că eşti mai vedetă decât ceilalţi pacienţi de pe lista de aşteptare”, a mai arătat Voiculescu.
Potrivit Hotnews, şi într-un raport din 2014 al Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii se arăta că existau probleme privind activitatea de transplant în România, precum: alocarea haotica a organelor, lipsa monitorizarii donatorilor vii si a donatorilor în moarte cerebrală, lipsa personalului specializat. În raport se menţiona că alocarea organelor pentru transplant se face "la discreţia personalităţilor în domeniul transplantului".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
