Violeta Alexandru, despre sporurile în sistemul public: Cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic şi a fost aproape de decident a obţinut un spor. Sunt peste 50 - pentru condiţii de stres/suprasolicitare neuropsihică, pentru munca în ture - LISTA
Violeta Alexandru, despre sporurile în sistemul public: Cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic şi a fost aproape de decident a obţinut un spor. Sunt peste 50 - pentru condiţii de stres/suprasolicitare neuropsihică, pentru munca în ture - LISTA
Violeta Alexandru a declarat că sporurile în sistemul public, cu câteva excepţii au apărut precum pensiile speciale şi „cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic şi a fost aproape de decident a obţinut un spor”. Ea a adăugat că, potrivit informaţiilor pe care le-a centralizat, sunt peste 50 de tipuri de sporuri, de la cel pentru condiţii de stres sau suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informaţiilor clasificate şi pentru păstrarea confidenţialităţii. Fostul ministru al Muncii a mai spus că şi vechimea în muncă duce la majorarea salariului la nivelul posturilor cu aceleaşi cerinţe, iar dacă esti nominalizat în proiecte din fonduri europene primeşti o majorare a salariului de până la 50%. În plus personalul bugetar beneficiază de indemnizaţie de hrană - 347 lei pe lună şi vouchere de vacanţă. Ministrul a prezentat lista sporurilor,
„O parte din sporurile acordate în sistemul public. O bună parte. Discuţia aceasta este, într-adevăr, despre performanţă în administraţie, aşa cum echipa liberală a spus. Am terminat de centralizat informaţiile. 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare (învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie şi Curtea Constituţională, apărare, ordine publică şi securitate naţională, administraţie). Peste 50 de tipuri de sporuri (încă mai documentez) – de la spor pentru condiţii de stres/suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informaţiilor clasificate sau pentru păstrarea confidenţialităţii. Şi vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleaşi cerinţe/responsabilităţi. Şi dacă eşti nominalizat în proiecte din fonduri europene eşti avantajat – primeşti o majorare a salariului de până la 50%. Personalul bugetar beneficiază şi de indemnizaţie de hrană (347 lei/lună) şi, desigur, de vouchere de vacanţă. Este foarte bine că s-a început o evaluare completă pentru fundamentarea deciziilor”, afirmă fostul ministru.
”Cu câteva excepţii, sporurile în sistemul public au apărut precum am văzut că au apărut şi pensiile speciale. Cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic şi a fost aproape de decident a obţinut un spor. De ce credeţi că am insistat anul trecut ca absolut toate veniturile din sistemul public – de la funcţionari la personal contractual, până la indemnizaţiile celor care conduc companii de stat - să fie toate, TOATE, într-o singură bază de date? Pentru o imagine completă, disponibilă dintr-o singură sursă de date. Trebuie să ne hotărâm ce vrem, de fapt, şi să le împărţim pe categorii, funcţie de obiective, pentru că atunci abordarea va fi diferită. Şi justă”, consideră Alexandru.
”Dificultatea – obiectivă - a unei categorii de personal din sistemul public de a-şi desfăşura, la un moment dat, activitatea la parametrii optimi? Un spor poate viza o problemă şi dacă s-ar urmări, cu adevărat, rezolvarea ei, sporul ar trebui să se oprească la un moment dat. Prin simplul fapt că sunt unele acordate până la finalul activităţii în administraţie, până în ultima zi, îţi dai seama că scopul a fost să crească veniturile funcţionarilor. Nu remedierea problemei”, consideră ministrul.
”Când toţi angajaţii dintr-o instituţie primesc un spor, cu nicio diferenţă între responsabilităţi, acest lucru nu are nicio legătură cu aprecierea diferenţelor între atribuţii şi grad de răspundere. Creşterea veniturilor pentru că a crescut costul vieţii? Atunci să o spunem pe româneşte dacă acest lucru se urmăreşte; cine iniţiază acordări de sporuri, să nu se mai ascundă după cireş”, consideră fostul ministru.
”Nu cred că ar deranja pe cineva dacă pe această temă, discuţia ar începe, de fapt, de la stabilirea unor indicatori de performanţă în administraţie şi abia apoi ar trece la salarii, sporuri, venituri, în general. Astăzi este invers: mai întâi banii (aici de urmărit cumulul de sporuri!) iar discuţia despre performanţă se amână veşnic. Rezistenţa este imensă. Nu cred că un om din sistemul privat îşi doreşte o administraţie populată de funcţionari nepregătiţi, ba dimpotrivă. Eu nu sunt pentru ca în administraţie să se câştige cât mai puţin posibil. Avem, în schimb, experienţe zilnice când intrăm în contact cu un sistem public arogant, neperformant (nu toţi angajaţii, desigur!) căruia îi tot cresc veniturile din taxele şi impozitele şi, până la urmă, din munca celor activând în mediul privat. Când descoperi câte privilegii au funcţionarii/cei plătiţi din bani publici (privilegii obţinute, în mod intenţionat, cu toată discreţia/lipsa de transparenţă), fără să livreze performanţă, fără să vezi o administraţie având respect pentru contribuabil - atunci chiar deranjează!”, susţine Alexandru.
În opinia Violetei Alexandru,chiar în administraţie, de altfel, cei care muncesc sunt, pe bună dreptate, deranjaţi de cei care iau acelaşi spor (sau mai multe) şi nu fac mare lucru. Acordarea de sporuri tuturor angajaţilor nu face decât să adâncească lipsa de performanţă. De la stabilirea unor indicatori de performanţă trebuie să plece discuţia, de unde va decurge şi sistemul de punctaj care ar trebui să influenţeze veniturile. În sistemul public ne trebuie indicatori generali, minimali, obligatorii pentru toate entităţile, alături de care să se stabilească unii specifici. Aceşti indicatori trebuie să ia în calcul opinia “clienţilor”, nu să se evalueze colegii între ei, ca să iasă totul perfect.
”Nu în ultimul rând, ne trebuie răspundere individuală în administraţie. Astăzi nu răspunde nimeni pentru greşeli. Simplele greşeli se ţin cât mai ascunse - aceasta este cultura organizaţională. Nici nu se concepe să vorbeşti despre greşeală în sistemul public. Eu totuşi am vorbit”, susţine fostul ministru.
”Toate aceste lucruri, care se întâmplă netransparent, îi ţin pe românii din diaspora departe de ţară. Nu veniturile mai mici, ci atmosfera generală, faptul că unii pot, pentru că se descurcă să influenţeze deciziile iar alţii se pregătesc, muncesc cu seriozitate, se ţin de treabă şi ... degeaba. Ştiu că se poate altfel – anume corect pentru cei care muncesc. Respectuos pentru mediul privat, care prin munca şi riscurile pe care şi le asumă, susţine sectorul public alimentând bugetul public”, a scris Violeta Alexandru marţi pe Facebook.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.