Guvenarea PSD, sinonimă cu incapacitatea administrativă şi cu dilentantismul, vulnerabilizează România, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în dicursul rostit în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor , dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO şi 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice. Criticile şefului statului au primit replica de la Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă, premierul exprimându-şi regretul că şeful statului a transformat evenimentul în unul de campanie electorală. Parlamentarii adoptă o declaraţie prin care se reafirmă ataşamentul faţă de principiile, valorile şi ţelurile NATO. La şedinţă participă şi premierul Viorica Dăncilă, menbrii Guvernului, foştii preşedinţi Traian Băsescu şi Emil Constantinescu, reprezentanţi ai corpului diplomatic. Preşedintele Klaus Iohannis a fost întâmpinat la sosirea la Parlament de liberalii Alina Gorghiu şi Marilem Pirtea. P:remierul Viorica Dăncilă, preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu au intrat în sala de plen imediat după şeful statului însă nu au discutat cu acesta.
UPDATE - Dăncilă, la finalul discursului în şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării aderării la NATO: Regret că acest eveniment important a fost transformat de preşedintele României într-un eveniment de campanie electorală
"Azi am venit la o şedinţă solemnă dedicată aderării ţării noastre la NATO. Regret că acest eveniment important a fost transformat de preşedintele României într-un eveniment de campanie electorală. Îmi cer scuze eu, prim-ministrul României, tuturor celor care astăzi se aşteptau la o şedinţă solemnă dedicată acestui eveniment major.",a declarat premierul la finalul discursului său.
"Doresc, în primul rând, să salut, în calitate de şef al Guvernului României, organizarea acestui eveniment destinat aniversării a 15 ani de la integrarea ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică, de la revenirea noastră în familia de valori euro-atlantice, de care am fost despărţiţi vreme de aproape 50 de ani. Este un moment cu puternică încărcătură simbolică şi valoare istorică în parcursul nostru democratic post-decembrist. Extind, de asemenea, aprecierea şi recunoştinţa mea deplină către toţi cei care au participat la împlinirea acestui proiect major, de altfel primul de o asemenea anvergură pe care România l-a generat la începutul anilor 90, cu un puternic rol unificator pentru societatea noastră. Şi aş vrea să mulţumesc, în acest context, preşedintelui Ion Iliescu, preşedintelui Emil Constantinescu, premierilor Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase şi tuturor miniştrilor apărării din acea perioada", a afirmat Dăncilă în discurs
"Mă bucur însă, că guvernul care a realizat aderarea a fost guvernul PSD condus de Adrian Năstase", a subliniat premierul.
"Este al treilea an consecutiv în care România îndeplineşte acest angajament asumat prin programul de guvernare al PSD -ALDE, alocând 2% din PIB pentru apărare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alocările de resurse financiare pentru achiziţiile majore de echipamente care, potrivit cerinţelor NATO, trebuie să reprezinte 20% din bugetul pentru apărare. În ceea ce priveşte capabilităţile, România continuă să investească în echipamente militare moderne ca parte a diverselor programe militare de înzestrare, pentru a răspunde eficient atât cerinţelor NATO, cât şi provocărilor regionale de securitate. Nu în ultimul rând, România a fost şi este unul dintre contribuitorii importanţi la operaţiile şi misiunile NATO. În 2019, ne vom menţine printre primele 5 state contribuitoare cu trupe la misiunea din Afganistan. Expresia ultimă a angajamentului asumat de România o reprezintă sacrificiul militarilor români care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţii Aliate. Gestul lor trebuie să ne reamintească de lecţiile învăţate în fiecare etapă a parcursului nostru euro-atlantic", a adăugat şefa Guvernului.
Preşedintele Klaus Iohannis a criticat în termeni forte duri MARŢI, în discursul său în faţa Camerelor reunite, guvernarea PSD - ALDE.
UPDATE - Dragnea: Aş fi vrut să-i propun o temă de reflecţie preşedintelui, dar îmi dau seama că ar fi un demers inutil, după discursul său de azi
Dragnea şi-a început discursul amintindu-l pe Adrian Năstase„ în mandatul căruia România a fost acceptată în NATO, menţionând că acesta nu este în sală din cauza "unei erori impardonabile" a staff-ului celor două Camere.
"Nu cred că există un obiectiv mai important decât securitatea României, nimic nu se poate realiza, nimic nu poate fi durabil dacă nu avem garanţia certă că ţara noastră este la adăpost de toate provocările exprimate din ce în ce mai des în zona Mării Negre şi chiar ameninţări. Celor care îşi dau cu părerea că alocăm prea mult pentru apărare, le spun următorul lucru: în afara scutului NATO, România ar fi nevoită să cheltuie mult mai mult pentru înzestrare fără a obţine nici pe departe beneficiile de securitate din prezent", a spus Dragnea.
El a adăugat că banii sunt cheltuiţi bine, mergând la armată şi în industria de apărare care contribuie la dezvoltarea economică.
"Industria de apărare trebuie să devină un motor serios de dezvoltare a economiei româneşti, iar alocarea a 2% din PIB o pune în mişcare. Prin urmare, consensul politic pentru respectarea acestui angajament al României de a aloca 2% din PIB pentru apărare nu poate fi nici opţional, nici negociabil. Este în primul rând cuvântul pe care România şi l-a dat în faţa partenerilor săi. Este temelia de încredere pe care ţara noastră şi-a clădit-o în această alianţă", a spus Dragnea.
El a subliniat că partea politică pe care o reprezintă s-a exprimat în acest sens prin vorbă, dar şi prin faptă.
"Am intrat deja în al treilea an de guvernare PSD-ALDE care coincide cu al treilea buget al României în care este prevăzută alocarea de 2% pentru apărare. Ce a făcut acest Guvern, atacat în permanenţă? A mărit salariile militarilor, şi le va mări în continuare, a putut să genereze creştere economică pentru a putea aloca 2% din PIB pentru a susţine industria de apărarea a României şi Armata Română, susţine în continuare pensiile militarilor şi salariile militarilor şi, de asemenea, după ultimele întâlniri cu rezerviştii, urmează ca şi aici să se pună lucrurile în ordine şi nedreptăţile din sistem să fie rezolvate. Ar fi fost util întocmirea unui pact politic în care toate celelalte partide să îşi asume respectarea acestui angajament al României", a spus el.
El a adăugat că ar fi vrut să îi propună această temă şefului statului, dar după discursul acestuia consideră că nu are rost.
"Văd partide care deja îşi propun să se abată de la acest obiectiv (al alocării a 2% din PIB pentru armată, aşa cum s-a angajat în cadrul NATO - n.r.). E o temă de reflecţie pe care sincer aş fi vrut să i -opropun preşedintelui această temă, dar după discursul pe care l-a auzi îmreună cu voi, e un demers inutil”, a spus Liviu Dragnea.
El a încheiat spunând că, "din respect pentru această zi, pentru apartenenţa la NATO, răspunsurile care trebuiau date azi, în urma unui discurs, le vom da în altă zi".
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, la şedinţa Parlamentului dedicată aniversării aderării la NATO, că, în ultimii 15 ani, "România a crescut împreună cu NATO, participând în mod direct la transformarea şi adaptarea acestuia". El le-a transmis un mesaj generaţiilor care "nu au avut experienţa vieţii în regimul de dinainte de 1989": "Tinerii noştri trebuie să cunoască şi să înţeleagă pe deplin beneficiile apartenenţei României la NATO (...) Totodată tinerii noştri trebuie să înveţe că suntem o naţiune mândră, de sine stătătoare şi demnă, că suntem de încredere şi predictibili, capabili să ne apărăm şi să contribuim la apărarea aliaţilor noştri", a spus el.
UPDATE - Iohannis: "Guvernarea PSD, care a devenit sinonimă cu incapacitatea administrativă şi diletantismul, vulnerabilizează România"
"Pentru ţara noastră, nu a fost deloc uşoară revenirea la democraţie după epoca neagră a comunismului şi tocmai de aceea merită salutat şi apreciat efortul conjugat al tuturor forţelor politice, al diplomaţiei şi al armatei, care a făcut posibil dezideratul naţional de a aduce România în NATO şi în spaţiul valorilor euroatlantice. Cu atât mai condamnabile sunt acţiunile actualei majorităţi PSD, care, prin asaltul - fără precedent în ultimii treizeci de ani - la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană", a afirmat preşedintele Iohannis.
În opinia sa, "modificarea legilor în folosul unor persoane, demagogia, atacurile la adresa stabilităţii economice şi financiare a României, creşterea inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale, arbitrariul şi lipsa de profesionalism, acestea sunt realele politici ale guvernării PSD. Nu întărirea democraţiei, nu consolidarea justiţiei, nu responsabilitate şi predictibilitate în economie, nu infrastructură care să garanteze inclusiv siguranţa oamenilor, nu acestea sunt politicile PSD".
"În contextul în care ţara noastră are toate atuurile pentru a fi un pilon al democraţiei şi stabilităţii în regiune, PSD eşuează să se ridice la importanţa acestui moment strategic.Lipsa de respect manifestată de PSD faţă de Armată a culminat cu demersul de a contesta în justiţie decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării. Instanţa de judecată a respins această acţiune nefondată a PSD, care a pus Armata României într-o situaţie delicată din raţiuni strict şi numai politicianiste.Dacă adăugăm şi incapacitatea de a moderniza legislaţia în domeniul securităţii naţionale, avem doar câteva aspecte care arată incompetenţa PSD şi o profundă neînţelegere a ceea ce înseamnă să conduci un stat în care cetăţenii sunt cu adevărat bine protejaţi", a declarat Klaus Iohannis.
"Trebuie să înţelegem însă cu toţii că apărarea colectivă începe acasă şi necesită investiţii, atât în resurse umane, cât şi în capabilităţi militare din partea fiecărui aliat. În ultimii ani am obţinut rezultate semnificative prin alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, la iniţiativa mea s-a încheiat această înţelegere, fapt care a permis dezvoltarea programelor naţionale de înzestrare, atât de necesare pentru ca România să îşi consolideze rolul de furnizor de securitate. A fost rezultatul unui consens politic obţinut la iniţiativa mea", a subliniat preşedintele, afirmaţia sa fiinds primită cu vociferări de parlamentarii puterii.
"Guvernului şi Ministerului Apărării Naţionale le revine rolul de a pune în practică, prin programe coerente, Strategia de Înzestrare a Armatei, pentru care există premise favorabile de finanţare. Din păcate, faptele demonstrează cu totul altceva: proceduri de achiziţe anulate sau contestate în justiţie de chiar cei care le-au iniţiat şi o incapacitate cronică de a gestiona un domeniu vital pentru securitatea naţională, cum este cel al înzestrării Armatei. Incompetenţa guvernanţilor, stimaţi parlamentari, riscă să afecteze chiar modul în care ne îndeplinim angajamentele şi responsabilităţile în cadrul NATO", a adăugat şeful statului.
"Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtăşite de membrii Alianţei şi al consolidării sale în continuare şi un pilon de stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetăţenii români să fie în siguranţă. Ca Preşedinte, voi continua să acţionez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianţă să fie tot mai vizibil şi consolidat. Vă asigur că vom rămâne un actor relevant şi de încredere în cadrul NATO, care îşi respectă toate angajamentele asumate!", a încheiat Iohannis.
Pe parcursul discursului, el a fost apaludat de parlamentarii opoziţiei. Parlamentarii puterii au vociferat de câte ori preşedintele a fost critic la adresa guvernării.
- Parlamentarii adoptă o declaraţie, semnată de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
”Alăturarea României ca membru cu drepturi depline la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în 2004, constituie un reper fundamental al istoriei contemporane a României, confirmând apartenenţa la o comunitate fundamentată pe valori democratice, puternice legături transatlantice şi garanţii solide de securitate. Bilanţul celor 15 ani care au trecut de la acel moment evidenţiază deopotrivă valenţele euro-atlantice ale societăţii româneşti şi caracterul vizionar al demersului de aderare. Cu sprijinul puternic al societăţii şi al întregii clase politice româneşti, aderarea la Alianţa Nord-Atlantică a deschis drumul recâştigării locului şi rolului binemeritat într-o comunitate euroatlantică unită, liberă şi prosperă. Beneficiile acestei opţiuni sunt vizibile şi cuantificabile în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor români: parcursul democratic, dezvoltarea economică, progresul social au fost favorizate de protecţia de securitate pe termen lung a NATO”, se arată în declaraţie.
Potrivit documentului, validitatea premiselor care au stat la baza aderării la NATO se reafirmă constant în profilul României la nivelul Alianţei, de membru valoros, predictibil şi solidar la sistemul transatlantic de apărare colectivă şi de factor de stabilitate la nivel regional.
”În actualul climat global politic şi de securitate, caracterizat de fluiditate, impredictibilitate şi proliferarea ameninţărilor şi riscurilor,NATO continuă să fie cea mai puternică alianţă politico-militară,devenind o organizaţie reper nu numai datorită celor 70 de ani de activitate, dar şi pentru capacitatea sa de reformare şi modernizare. Evoluţiile de securitate din proximitatea graniţei estice a NATO au implicaţii care transcend dimensiunea regională şi afectează întreg spaţiul euro-atlantic. În acest sens, deciziile aliaţilor din ultimii 5 ani, privind recunoaşterea înaltei valori strategice a regiunii Mării Negre, reprezintă o dimensiune importantă a continuării adaptării Alianţei pentru asigurarea posturii de descurajare şi apărare, ca parte a stabilirii şi dezvoltării prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO, precum şi a adaptării structurii de comandă şi implementării imperativelor strategice: operativitate, capacitate de reacţie şi răspuns, reîntăriri”, se mai arată în document.
Prin intermediul acestuia, Parlamentul României ”reafirmă ataşamentul faţă de principiile, valorile şi ţelurile NATO şi susţine ferm o Alianţă puternică şi consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică”.
Parlamentul României susţine continuarea consolidării capacităţii NATO de a gestiona eficient toate provocările şi ameninţările la adresa statelor membre, indiferent de zona de provenienţă a acestora, în cadrul unei abordări cuprinzătoare”, se mai arată în document.
De asemenea, Parlamentul salută progresele notabile în ceea ce priveşte asigurarea unei posturi de descurajare şi apărare credibile, eficiente şi coerente şi evidenţiază importanţa prezenţei aliate înaintate pe flancul estic.
În plus, parlamentarii români subliniază implicaţiile evoluţiilor din vecinătatea estică a continentului european pentru întreaga securitatea euro-atlantică şi, în mod specific, importanţa strategică a regiunii extinse a Mării Negre şi a consolidării rolului NATO în această regiune.
”Parlamentul României exprimă îngrijorarea faţă de diversificarea şi intensificarea ameninţărilor de securitate la adresa aliaţilor şi susţine demersurile NATO în domeniul apărării anti-rachetă, cibernetic şi cel al combaterii ameninţărilor hibride. Subliniază importanţa continuării politicii „uşilor deschise” a NATO şi salută aderarea Muntenegrului şi a Republicii Macedonia de Nord la NATO”, se mai arată în declaraţie.
La şedinţa solemnă şi-au anunţat participarea preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă.
România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.
La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.
Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
