Preşedintele Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, au semnat, joi, la Washington, Acordul privind cooperarea în domeniul securităţii între România şi Ucraina, al 23-lea document de acest gen pe care îl semnează Kievul.
Textul prevede sprijinirea Ucrainei în ceea ce priveşte înfiinţarea unui punct focal naţional pentru armament.
Potrivit unui comunicat publicat de Preşedinţia ucraineană, în virtutea Acordului, România va transfera Ucrainei un sistem Patriot, va sprijini Ucraina „cu aceeaşi dinamică ca în perioada 2022-2024” şi va facilita tranzitul cât mai rapid al tuturor echipamentelor necesare prin teritoriul său către Ucraina.
În plus. cele două ţări vor continua cooperarea pentru a consolida stabilitatea economică şi rezilienţa Ucrainei prin sprijinirea redresării şi reconstrucţiei Ucrainei.
De asemenea, România va încerca să asigure o utilizare maximă a rutelor sale de transport şi logistice pentru a facilita atât proiectele pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung ale procesului de reconstrucţie a Ucrainei.
România va oferi asistenţă pe termen lung şi va susţine industria de apărare a Ucrainei în atingerea obiectivului său de a răspunde nevoilor forţelor de securitate şi apărare, mai prevede acordul.
„Acest acord se distinge prin puncte specifice de cooperare pentru consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre. România va sprijini Ucraina în deminarea Mării Negre şi va oferi sprijin prin intermediul instrumentelor UE şi NATO”, arată comunicatul Kievului.
De asemenea, Bucureştiul, împreună cu partenerii, va sprijini centrul de pregătire F-16 pentru instruirea piloţilor ucraineni, contribuind astfel la capabilităţile forţelor aeriene ale coaliţiei.
Secţiuni separate ale documentului se referă la informaţii şi contrainformaţii, securitate cibernetică, securitate informatică, deminare umanitară, sancţiuni şi restaurarea şi reconstrucţia Ucrainei.
În plus, acordul stabileşte un mecanism pentru un răspuns de urgenţă de 24 de ore în cazul unei agresiuni ruse repetate împotriva Ucrainei sau al unei escaladări semnificative.
Acest acord bilateral de securitate pune în aplicare Declaraţia comună a G7 de sprijin pentru Ucraina, din 12 iulie 2023.
În total, Ucraina a semnat deja 23 de acorduri bilaterale de securitate: cu Regatul Unit, Germania, Franţa, Danemarca, Canada, Italia, Ţările de Jos, Finlanda, Letonia, Spania, Belgia, Portugalia, Suedia, Islanda, Norvegia, Japonia, SUA, UE, Estonia, Lituania, Polonia, Luxemburg şi România.
Semnarea acordului cu Ucraina fusese anunţată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis, care participă la summitul NATO de la Washington, unde este prezent şi preşedintele Volodimir Zelenski.
Aceste acorduri bilaterale de securitatre sunt văzute ca garanţii pentru sprijinul aliaţilor occidentali pentru Ucraina până când va putea deveni într-o zi membră cu drepturi depline a NATO.
România, care ajută la antrenarea piloţilor ucraineni pe F-16, anunţase încă de la începutul anului că negociază şi pregăteşte un astfel de document bilateral cu Kievul.
Textul Acordului privind cooperarea în domeniul securităţii între România şi Ucraina:
”România şi Ucraina, denumite în continuare „participanţii”,
Reafirmând principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite (Carta ONU) şi ale Actului final de la Helsinki, inclusiv independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor, precum şi inviolabilitatea frontierelor internaţionale, care reprezintă coloana vertebrală a securităţii europene şi mondiale,
Considerând că războiul de agresiune ilegal şi neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o ameninţare directă la adresa păcii şi securităţii internaţionale, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi o încălcare a Cartei ONU,
Subliniind sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional începând din 1991, inclusiv în marea teritorială, şi recunoscând dreptul legitim al Ucrainei la autoapărare în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU,
Afirmând că securitatea Ucrainei este parte integrantă a securităţii continentului european şi a unei regiuni euro-atlantice mai largi şi, prin urmare, că securitatea Ucrainei şi securitatea României sunt strâns legate, Sprijinind pe deplin eforturile Ucrainei de a realiza o pace justă, de durată şi sustenabilă, pe baza Formulei de pace a Ucrainei;
Confirmând angajamentul comun de a consolida eforturile de facilitare a integrării depline a Ucrainei în Uniunea Europeană (UE) şi în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi reiterând dreptul fiecărui stat de a-şi alege în mod liber propriile aranjamente de securitate, Subliniind că România va continua să sprijine punerea în aplicare de către Ucraina a reformelor necesare pentru integrarea sa deplină în UE şi NATO şi în beneficiul tuturor cetăţenilor săi şi felicită Ucraina pentru progresele semnificative înregistrate până în prezent în materie de reforme;
Reamintind Declaraţia comună de sprijin pentru Ucraina adoptată de liderii Grupului celor şapte (G7) în marja summitului NATO de la Vilnius din 12 iulie 2023 (Declaraţia comună G7), la care România a aderat oficial, şi recunoscând că angajamentele bilaterale în materie de securitate nu înlocuiesc aderarea Ucrainei la NATO, ci completează şi sprijină viitoarea aderare a Ucrainei;
Angajându-se în a sprijini în continuare agenda de reformă a Ucrainei în vederea integrării sale europene şi în beneficiul tuturor cetăţenilor săi; Subliniind angajamentul lor de a contribui la capacitatea Ucrainei de a se apăra, de a rezista constrângerilor viitoare, de a-şi alege propriul viitor şi de a prospera;
Reafirmând toate elementele Declaraţiei comune a preşedintelui Ucrainei şi a preşedintelui României privind integrarea euroatlantică a Ucrainei, semnată la 1 iunie 2023 la Chişinău, Republica Moldova, şi ale Declaraţiei comune a preşedintelui României şi a preşedintelui Ucrainei, semnată la 10 octombrie 2023 la Bucureşti, România, inclusiv angajamentul de a ridica relaţiile bilaterale la nivelul parteneriatului strategic; au hotărât de comun acord să îşi consolideze cooperarea în materie de securitate prin urmărirea următoarelor angajamente şi măsuri bilaterale pe termen lung în materie de securitate şi au decis după cum urmează:
Paragraful 1. Domeniul de aplicare
Prezentul acord este menit să promoveze Declaraţia comună a G7 de sprijin pentru Ucraina. Participanţii au decis să îşi continue cooperarea pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii Rusiei până când Ucraina va prevala şi au decis:
1. să ofere sprijin Ucrainei pentru a-şi continua autoapărarea legitimă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, împotriva agresiunii în curs a Rusiei, a escaladării militare şi pentru a descuraja agresiunea în viitor;
2. să consolideze redresarea, stabilizarea economică şi rezilienţa Ucrainei;
3. să promoveze tragerea la răspundere pentru încălcările dreptului internaţional, inclusiv pentru crimele internaţionale, comise în Ucraina sau împotriva Ucrainei şi a cetăţenilor săi şi să majoreze costurile suportate de Federaţia Rusă pentru agresiunea sa în curs;
4. să se angajeze şi să sprijine punerea în aplicare durabilă şi cuprinzătoare a reformelor necesare pentru ca Ucraina să avanseze către aderarea la UE şi NATO;
5. să aprofundeze cooperarea reciproc avantajoasă pentru a spori securitatea în regiunea Mării Negre.
Paragraful 2. Mecanismul de consultare în situaţii de urgenţă
1. Participanţii recunosc că orice viitoare invazie rusă în Ucraina ar încălca Carta ONU şi principiile fundamentale ale dreptului internaţional şi ar submina securitatea euroatlantică, inclusiv securitatea României.
2. În cazul unei noi agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, la cererea oricăruia dintre participanţi, participanţii se vor consulta în termen de douăzeci şi patru (24) de ore, bilateral sau prin alte canale pe care le consideră adecvate, pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a descuraja agresiunea sau escaladarea.
3. România afirmă că, în aceste circumstanţe şi acţionând în limitele mijloacelor şi capacităţilor sale şi în conformitate cu dispoziţiile sale constituţionale şi cu alte dispoziţii juridice naţionale, precum şi în conformitate cu dreptul şi procedurile internaţionale şi ale Uniunii Europene, va oferi Ucrainei, după caz, asistenţă rapidă şi susţinută în materie de securitate, echipamente militare în toate domeniile şi asistenţă economică, va urmări obţinerea unui acord în UE cu privire la impunerea unor costuri economice şi de altă natură Rusiei şi se va consulta cu Ucraina cu privire la nevoile sale în exercitarea dreptului său la autoapărare consacrat prin articolul 51 din Carta ONU.
4. Pentru a asigura cel mai amplu şi mai eficace răspuns colectiv la un viitor atac armat sau la o escaladare semnificativă, participanţii pot modifica aceste dispoziţii pentru a se alinia la orice mecanism pe care l-ar putea conveni ulterior cu ceilalţi parteneri internaţionali ai săi, inclusiv cu participanţii la Declaraţia comună a G7 din 12 iulie 2023.
Paragraful 3. Sprijin politic şi pace justă
1. Participanţii recunosc că Ucraina şi întreaga Europă nu vor fi în siguranţă până când nu va exista o pace justă şi durabilă, care să respecte drepturile Ucrainei în temeiul dreptului internaţional şi al Cartei ONU.
2. România salută eforturile Ucrainei de a crea o pace justă şi durabilă, bazată pe principiile Formulei de pace a Ucrainei. România participă la grupurile de lucru ale punctelor Formulei de pace a Ucrainei, fiind implicată activ în punerea în aplicare a punctelor privind radiaţiile şi siguranţa nucleară şi securitatea alimentară. Ca parte a punerii în aplicare a Formulei de pace a Ucrainei, România contribuie deja şi va continua să contribuie la consolidarea securităţii alimentare, în special prin asigurarea logisticii maritime şi fluviale, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, prin porturile româneşti de la Marea Neagră şi Dunăre.
3. România va rămâne pe deplin angajată în cooperarea cu Ucraina pentru a asigura o participare internaţională cât mai largă posibil la Formula de pace a Ucrainei, inclusiv implicarea ţărilor din Sudul Global în punerea în aplicare a Formulei de pace şi în participarea la Summitul pentru pace.
4. Participanţii încearcă să colaboreze şi mai strâns în viitor în domeniile politic, al apărării, al securităţii, al comerţului, economic, maritim, ştiinţific şi cultural. În acest scop, Ucraina şi România îşi vor aprofunda în continuare relaţiile bilaterale la nivel de parteneriat strategic.
Paragraful 4. Sprijinirea integrării europene şi euro-atlantice a Ucrainei
1. Participanţii recunosc importanţa coordonării internaţionale în ceea ce priveşte sprijinul şi angajamentele în materie de securitate pentru Ucraina. Atât NATO, cât şi UE joacă roluri-cheie în securitatea pe termen lung a Ucrainei.
2. Participanţii salută angajamentul Ucrainei de a-şi promova agenda de reforme, în special în contextul luptei sale legitime împotriva războiului de agresiune al Rusiei.
3. Participanţii subliniază relevanţa continuării durabile de către Ucraina a procesului de reformă în vederea avansării integrării sale în comunitatea euro-atlantică. În acest sens, aceştia remarcă în special importanţa punerii în aplicare a unor reforme profunde şi ample în Ucraina pentru a consolida statul de drept, lupta împotriva corupţiei şi guvernanţa corporativă, pentru a îmbunătăţi transparenţa şi a asigura condiţii de concurenţă echitabile pentru operaţiunile economice. Aceştia subliniază importanţa eforturilor continue şi susţinute ale Ucrainei de a promova, proteja şi susţine respectarea libertăţilor fundamentale şi a drepturilor omului, inclusiv exercitarea deplină şi durabilă a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Aceste eforturi ar trebui să includă, de asemenea, promovarea reformelor în domeniul apărării şi modernizarea apărării, inclusiv prin consolidarea controlului civil democratic al sectorului de securitate, inclusiv al armatei şi al serviciilor de informaţii, precum şi prin îmbunătăţirea transparenţei în cadrul instituţiilor şi al industriei ucrainene de apărare.
4. România îşi reafirmă angajamentul de a extinde în continuare sprijinul politic şi practic acordat Ucrainei, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul UE şi NATO. NATO
1. Participanţii reamintesc că viitorul Ucrainei este în NATO şi că Ucraina va deveni membru NATO în viitor.
2. Reamintind Declaraţia comună a preşedintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, şi a preşedintelui României, Klaus Iohannis, privind integrarea euro-atlantică a Ucrainei începând cu 1 iunie 2023, participanţii vor continua să sprijine şi să evalueze progresele Ucrainei în ceea ce priveşte reformele democratice şi ale sectorului de securitate, precum şi interoperabilitatea prin intermediul Programului naţional anual (PNA) adaptat al Ucrainei pe calea către viitoarea aderare.
3. România va continua să contribuie la furnizarea de sprijin Ucrainei prin intermediul pachetului cuprinzător de asistenţă al NATO (UCAP). Scopul sprijinului neletal pe termen scurt este de a contribui la susţinerea operaţiunilor ucrainene. Scopul sprijinului pe termen mediu şi lung este de a contribui la reconstrucţia sectorului ucrainean de securitate şi apărare şi de a ajuta Ucraina în tranziţia sa către interoperabilitatea deplină cu NATO.
4. Ucraina a devenit mai interoperabilă şi mai integrată politic cu Alianţa. Ucraina a făcut progrese substanţiale pe calea reformei şi va adera la NATO atunci când condiţiile o vor permite.
Uniunea Europeană
1.În ceea ce priveşte viitoarea aderare a Ucrainei la UE, participanţii reafirmă că Ucraina face parte din familia europeană şi are un viitor în cadrul UE.
2. Participanţii îşi reafirmă angajamentul de a lucra la negocierile de aderare a Ucrainei la UE. România recunoaşte eforturile depuse până în prezent de Ucraina pentru a pune în aplicare reformele necesare în circumstanţe extrem de dificile şi va continua să sprijine eforturile de reformă ale Ucrainei.
3. România, în calitate de membru al UE, contribuie la continuarea sprijinului credibil şi eficace, inclusiv în cadrul angajamentelor de securitate ale UE pentru Ucraina. România va pleda pentru promovarea oportunităţilor de cooperare în cadrul iniţiativelor relevante ale UE, inclusiv al celor care vizează creşterea capacităţii de producţie în domeniul apărării şi consolidarea cooperării cu industria de apărare ucraineană. Această cooperare va aduce beneficii ambelor ţări.
Paragraful 5. Promovarea securităţii în regiunea Mării Negre
1. Participanţii recunosc că securitatea Ucrainei face parte integrantă din securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre. România contribuie la asigurarea securităţii maritime în regiunea Mării Negre, inclusiv prin intermediul Coaliţiei pentru Capabilităţi de Securitate Maritimă.
2. Participanţii îşi vor coordona eforturile privind consolidarea cooperării şi coordonării internaţionale în domeniul securităţii maritime, inclusiv în contextul instrumentelor, mecanismelor şi iniţiativelor existente sau noi, cu scopul de a asigura securitatea regională prin eliminarea ameninţărilor şi creşterea nivelului de securitate maritimă în regiunea Mării Negre, contribuind astfel la securitatea globală.
3. În scopul promovării securităţii şi asigurării libertăţii de navigaţie în Marea Neagră, participanţii vor pleda pentru o cooperare extinsă între parteneri şi aliaţi, inclusiv prin promovarea unei prezenţe NATO mai largi în regiunea Mării Negre. România va coopera cu Ucraina pentru a pune în aplicare eforturile privind deminarea din Marea Neagră, inclusiv eforturile de abordare în comun a minelor marine în derivă, în cadrul Grupului operativ pentru contramăsuri împotriva minelor din Marea Neagră (MCM Marea Neagră), dar fără a se limita la acesta, când şi dacă o vor permite condiţiile, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere privind crearea acestui grup operativ.
4. România va contribui la consolidarea capacităţilor în domeniul maritim al Ucrainei prin cooperarea cu aliaţii şi partenerii.Dezvoltarea flotei maritime a Ucrainei se va realiza prin eforturi de consolidare a capacităţilor, prin eforturi de cooperare industrială şi de formare, precum şi prin donaţii.
5. Participanţii vor încerca să-şi consolideze cooperarea multilaterală cu alte ţări din regiune, inclusiv cu Republica Moldova, pentru a îmbunătăţi securitatea regională şi pentru a contracara încercările Rusiei de a o destabiliza. Participanţii recunosc importanţa cooperării trilaterale cu Republica Moldova pentru avansarea procesului de integrare în UE pentru ambele ţări.
Paragraful 6. Cooperarea în domeniul apărării
A. Asigurarea unei forţe durabile capabile să apere Ucraina acum şi în viitor
1. De la începutul războiului la scară largă, România a oferit Ucrainei sprijin multidimensional şi cuprinzător, inclusiv: asistenţa umanitară; gestionarea fluxului de refugiaţi şi a şederii lor durabile şi demne în România; asistenţă militară şi de securitate; sprijin în domeniul securităţii energetice; asigurarea unor coridoare de tranzit şi de transport fiabile pentru exporturile ucrainene, în special pentru cereale şi alte produse agricole; asigurarea tragerii la răspundere pentru crimele comise în Ucraina de forţele Federaţiei Ruse. România îşi va continua sprijinul multidimensional pentru Ucraina pe durata prezentului acord, cu aceeaşi dinamică din perioada 2022-2024.
2. România va continua să sprijine Ucraina, atât timp cât este nevoie pentru ca Ucraina să prevaleze, menţinând actualul nivel dinamic al asistenţei, inclusiv pachetele de asistenţă militară convenite între cele două ministere ale apărării. În 2024, sprijinul suplimentar oferit de România va fi determinat de nevoile exprimate de Ucraina, în coordonare cu partenerii noştri şi în conformitate cu procedurile existente între ministerele apărării din cele două ţări. România va dona Ucrainei un sistem PATRIOT, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 20 iunie 2024.
3. Ca parte a cooperării în domeniul apărării, România va facilita tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către Ucraina, cât de rapid posibil.
4. Participanţii vor continua dialogul bilateral şi cu alţi parteneri pentru a face schimb de opinii şi de lecţii învăţate cu privire la ameninţările reprezentate de rachete şi UAV-uri.
5. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor menţionate mai sus, participanţii vor organiza anual un dialog strategic la nivel înalt privind apărarea şi politica de securitate, în cadrul căruia vor fi discutate toate aspectele de interes legate de securitate şi apărare pentru oricare dintre participanţi, inclusiv în vederea consolidării securităţii regionale.
6. Participanţii vor explora modalităţi de a oferi asistenţă sistemului ucrainean de sprijin medical militar în tratarea şi reabilitarea militarilor ucraineni.
7. Participanţii vor colabora, precum şi cu alţi parteneri internaţionali ai Ucrainei, pentru a sprijini forţele de securitate şi apărare ale Ucrainei şi pentru a spori rezilienţa şi capacitatea Ucrainei de a descuraja şi de a se apăra împotriva atacurilor viitoare şi de a preveni escaladarea agresiunii în curs, prin furnizarea continuă de asistenţă în materie de securitate.
8. De asemenea, România se angajează să sprijine în continuare Ucraina, prin intermediul instrumentelor dezvoltate de Uniunea Europeană şi NATO, cum ar fi Instrumentul european pentru pace şi Pachetul cuprinzător de asistenţă al NATO, cu scopul de a consolida interoperabilitatea forţelor de securitate şi apărare ale Ucrainei cu NATO şi de a reconstrui sectorul de apărare al Ucrainei
. B. Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei şi capabităţile forţelor viitoare ale Ucrainei
1. Participanţii îşi vor coordona eforturile de dezvoltare a capabilităţilor militare prin intermediul Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (UDCG), precum şi al altor organisme, platforme şi instituţii.
2. România va contribui la consolidarea viitoarelor forţe de securitate şi apărare ale Ucrainei (conform Conceptului forţelor viitoare), capabile să descurajeze şi să respingă orice agresiune armată, inclusiv prin activităţi de formare. Asistenţa cuprinzătoare pentru construirea viitoarelor forţe ale Ucrainei necesită, de asemenea, suficiente stocuri militare necesare pentru respingerea agresiunilor viitoare. Prin urmare, România va căuta modalităţi de intensificare a colaborării şi va explora opţiuni pentru a ajuta Ucraina să acumuleze aceste resurse strategice.
3. România va sprijini planurile şi structurile de guvernanţă pentru Coaliţiile pentru capabilităţi în cadrul Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei şi în alte formate în aşteptarea unui acord politic, contribuind la Coaliţia pentru capabilităţile forţelor aeriene şi la Coaliţia pentru capabilităţi maritime, atât pentru a furniza viitoarea forţă, cât şi pentru a aduce mai multă coerenţă furnizării de capabilităţi în războiul actual.
C. Instruire şi exerciţii
1. Sprijinul militar românesc va facilita o modernizare a forţelor de securitate şi apărare ale Ucrainei şi un grad mai mare de interoperabilitate a acestora cu NATO.
2. România va oferi instruire individuală şi colectivă forţelor de securitate şi apărare ale Ucrainei, inclusiv programe de formare a formatorilor. Formarea va promova, de asemenea, o interoperabilitate sporită cu partenerii euro-atlantici. Formarea va fi asigurată în strânsă cooperare cu partenerii din cadrul UE şi NATO.
3. Ucraina şi România vor continua să împărtăşească lecţiile învăţate pentru a fi puse în aplicare în viitoarele lor operaţiuni/tactici, în special în ceea ce priveşte utilizarea/combaterea armelor şi tehnologiilor moderne, concentrându-se, în acelaşi timp, asupra modului în care noile evoluţii tehnologice influenţează conflictele armate, în special având în vedere utilizarea sistemelor aeriene fără pilot şi a inteligenţei artificiale.
4. România, împreună cu partenerii săi, va furniza în mod activ capabilităţile centrului de instruire F-16 (FTC) găzduit de Forţele Armate Române pentru instruirea piloţilor ucraineni, ca o contribuţie concretă la Coaliţia pentru Capabilitatea Forţelor Aeriene.
5. România va continua să contribuie la activităţile de formare în cadrul Misiunii de asistenţă militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM), precum şi în cadrul operaţiei INTERFLEX. În acelaşi timp, Ministerul Apărării Naţionale din România va desfăşura activităţi de formare specifice şi specializate pe bază bilaterală sau multilaterală, în strânsă coordonare cu EUMAM şi Grupul de asistenţă pentru securitate – Ucraina (SAG-U).
Paragraful 7. Cooperarea în domeniul industriei de apărare
1. Participanţii recunosc că industria de apărare a Ucrainei are potenţialul de a deveni un atu puternic pentru Ucraina, pentru securitatea regională şi euroatlantică în sens mai larg, de a permite Ucrainei să îşi restabilească integritatea teritorială şi de a contribui la descurajarea eficace a viitoarei agresiuni.
2. România va oferi asistenţă pe termen lung şi va susţine industria de apărare a Ucrainei în atingerea obiectivului său de a răspunde nevoilor forţelor de securitate şi apărare, astfel cum se subliniază în Conceptul de forţe viitoare.
3. România va colabora cu Ucraina pentru a identifica strategii care să atenueze blocajele existente în lanţul de aprovizionare, împiedicând dezvoltarea capacităţilor de producţie a armelor şi muniţiilor critice. În plus, participanţii pot lua în considerare oportunităţi de stabilire a unor linii comune de producţie industrială pentru tipurile esenţiale de muniţie.
4. România va colabora cu Ucraina pentru a consolida schimbul de informaţii, schimbul de experienţă, eliminarea barierelor din calea cooperării, punerea în aplicare a reformelor necesare în industria de apărare a Ucrainei şi consolidarea protecţiei tehnologiilor transferate şi a drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste parteneriate vor permite ambilor participanţi să îşi extindă capacitatea industriilor de apărare.
5. România va colabora cu Ucraina pentru a identifica potenţiale surse de finanţare, care pot include, printre altele, investiţii şi asistenţă financiară, pentru dezvoltarea bazei industriale de apărare a Ucrainei. Această iniţiativă este concepută pentru a merge mai departe decât condiţiile actuale din timpul războiului, pentru a aborda şi efortul de redresare postbelică.
6. România va sprijini, acolo unde este posibil, eforturile Ucrainei de a-şi integra industria de apărare în cadrele de apărare şi securitate ale NATO şi UE.
7. Ucraina şi România vor depune eforturi pentru a permite funcţionarea eficace a Comisiei mixte Ucraina-România pentru cooperare militară şi tehnică. Paragraful 8. Cooperarea în domeniul securităţii şi ameninţările nemilitare la adresa securităţii
A. Contracararea ameninţărilor hibride
1. Participanţii recunosc că actorii statali şi nestatali utilizează modalităţi netradiţionale de exercitare a puterii, fie în secret, fie pe baza unei agende ascunse, denumite ameninţări hibride.
2. Participanţii vor coopera în contracararea oricăror atacuri hibride din partea Federaţiei Ruse şi a oricăror alte naţiuni ostile, în special în contextul regional actual, exacerbat de urmărirea de către Federaţia Rusă a (re)câştigării şi extinderii influenţei şi controlului economic în afara frontierelor sale, precum şi de discreditarea şi subminarea ordinii internaţionale bazate pe norme.
3. Participanţii îşi reafirmă angajamentul de a-şi apăra societăţile deschise şi democratice împotriva acestor activităţi răuvoitoare. Participanţii rămân uniţi în eforturile lor de a se apăra împotriva ameninţărilor hibride şi de a le contracara. România va continua să sprijine iniţiativele de contracarare a ameninţărilor hibride în cadrul UE, NATO şi al coaliţiilor internaţionale relevante
. B. Cooperarea în domeniul combaterii criminalităţii grave şi crimei organizate
1. Participanţii vor oferi, atunci când este posibil şi oportun, asistenţă juridică în temeiul instrumentelor existente pentru cooperarea penală internaţională în vederea combaterii criminalităţii grave şi organizate (SOC), printre altele a finanţării ilicite, care vizează subminarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, precum şi a stabilităţii sale interne şi a procesului de redresare.
2. Participanţii vor colabora pentru a sprijini Ucraina să detecteze, să descurajeze şi să combată criminalitatea organizată transfrontalieră prin acţiuni precum, dar fără a se limita la: sprijinirea Ucrainei în ceea ce priveşte înfiinţarea unui punct focal naţional privind armele; consolidarea cooperării pentru prevenirea şi combaterea traficului de droguri prin acţiuni care vor consolida capacităţile şi capabilităţile Ucrainei, inclusiv prin aplicarea standardelor UE în domeniu; promovarea protecţiei, monitorizării şi supravegherii frontierelor, inclusiv prin efectuarea, în continuare, de patrule mixte comune la frontiera comună; creşterea eficienţei Poliţiei de Frontieră ucrainene şi române în lupta împotriva migraţiei ilegale, traficului de fiinţe umane şi droguri prin dezvoltarea unor instrumente şi capacităţi comune.
3. O astfel de cooperare poate include, dar fără a se limita la acestea, activităţi comune, schimbul de informaţii şi analize, identificarea activelor care pot fi confiscate în cadrul procedurilor penale respective, crearea de grupuri de lucru comune şi facilitarea formării şi a schimbului de bune practici.
C. Cooperarea în domeniul informaţiilor şi contrainformaţiilor 1. Participanţii vor continua şi se vor strădui să îşi aprofundeze cooperarea în domeniul informaţiilor şi contrainformaţiilor în conformitate cu cadrul bazat pe acorduri bilaterale, în măsura posibilităţilor proprii, fără a aduce atingere intereselor lor naţionale şi în conformitate cu legislaţia fiecărui participant.
2. Participanţii vor lua măsuri, în limitele cadrelor lor juridice şi ale politicilor aplicabile, pentru a permite Ucrainei să detecteze, să descurajeze şi să combată activităţile subversive şi de informaţii ale serviciilor ale Rusiei şi ale altor state ostile, inclusiv spionajul, şi acţiunile de sabotaj pentru a proteja Ucraina şi România de astfel de activităţi răuvoitoare, sprijinind în acelaşi timp consolidarea şi reforma arhitecturii de securitate şi de informaţii a Ucrainei.
3. În conformitate cu prevederile punctului anterior privind cooperarea în domeniul informaţiilor şi contrainformaţiilor, România este dispusă să sprijine serviciile de informaţii ucrainene în procesul de aliniere la standardele europene, precum şi în facilitarea cooperării acestora cu alte servicii din comunitatea de informaţii care împărtăşesc aceeaşi viziune.
D. Cooperarea în domeniul securităţii cibernetice
1. Participanţii vor colabora – prin intermediul instituţiilor competente – pentru a permite Ucrainei să detecteze, să descurajeze şi să răspundă operaţiunilor cibernetice ale Rusiei, inclusiv spionajul cibernetic, sabotajul, inclusiv printr-o mai mare rezilienţă cibernetică şi protecţia infrastructurii critice. Acest lucru se va realiza prin schimbul de informaţii şi de experienţă, prin desfăşurarea de operaţiuni comune şi prin furnizarea de asistenţă tehnică Ucrainei, în limitele legale şi în funcţie de disponibilitatea informaţiilor şi a expertizei
. 2. Participanţii vor colabora pentru a identifica şi a descuraja utilizarea iresponsabilă şi răuvoitoare a capacităţilor cibernetice de către Federaţia Rusă şi de către alţi actori statali şi nestatali ostili împotriva participanţilor.
3. Participanţii vor depune eforturi în vederea aprofundării cooperării Ucrainei cu structurile UE şi NATO în materie de securitate cibernetică.
E. Securitatea informaţiilor
1. Participanţii vor colabora pentru a îmbunătăţi capacităţile Ucrainei de a contracara ingerinţele străine şi manipularea informaţiilor, în special campaniile de propagandă şi dezinformare ale Rusiei, de a face schimb de experienţă şi de a promova dezvoltarea unor programe educaţionale şi de formare comune pentru profesioniştii din domeniul integrităţii informaţiilor.
2. Pentru a contracara manipularea informaţiilor şi propaganda rusă la nivel mondial, participanţii îşi vor intensifica colaborarea, pentru: a sprijini Ucraina în aderarea la instrumente colective de combatere a ameninţărilor la adresa securităţii informaţiilor, în principal din partea Federaţiei Ruse; a face schimb de lecţii învăţate cu privire la strategiile de comunicare pentru combaterea dezinformării; a promova dezvoltarea de programe educaţionale şi de formare comune în cadrul instituţiilor internaţionale, inclusiv schimbul perviziodic de experienţă şi furnizarea de asistenţă tehnică.
3. Participanţii recunosc că Federaţia Rusă acţionează pentru a manipula spaţiul informaţional, cu scopul de a justifica războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei şi, prin urmare, participanţii consideră că este necesar să coopereze pentru a demonta şi a dezvălui faptele şi acţiunile reale ale Federaţiei Ruse. În acest scop, participanţii: vor coopera pentru a contracara manipularea informaţiilor şi propaganda rusă; vor asigura, în cooperare cu alţi parteneri, o comunicare internaţională cât mai eficientă posibil, pentru a demonta campaniile de dezinformare ale Federaţiei Ruse şi pentru a transmite faptele şi acţiunile reale ale Federaţiei Ruse; vor asigura în permanenţă comunicarea dintre instituţiile publice competente şi actorii relevanţi ai societăţii civile, ai mediului academic, ai mass-mediei şi ai platformelor de comunicare socială, pentru a promova programe dedicate îmbunătăţirii educaţiei, creşterii capacităţii de conştientizare a cetăţenilor cu privire la pericolul propagandei ruse, îmbunătăţirii competenţelor de verificare a faptelor şi a gândirii critice, menite să consolideze rezilienţa societăţii; vor asigura formarea permanentă a resurselor umane ale instituţiilor publice în domeniul STRATCOM şi al combaterii dezinformării ruse.
4. România va sprijini Ucraina în dezvoltarea unui set de instrumente pentru detectarea manipulării informaţiilor şi a ingerinţelor străine (FIMI). F. Contracararea riscurilor CBRN Participanţii intenţionează să îşi extindă în continuare cooperarea bilaterală existentă pentru a consolida rezilienţa Ucrainei la riscurile legate de armele nucleare, biologice şi chimice. România intenţionează, în special, să exploreze modalităţi de sprijinire a Ucrainei în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor sale de protecţie civilă şi a rezilienţei împotriva riscurilor legate de CBRN.
G. Deminarea umanitară
1. Participanţii recunosc importanţa eforturilor menite să protejeze populaţia şi teritoriile Ucrainei de consecinţele negative cauzate de mine şi de resturile explozive de război ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei şi să atenueze consecinţele devastatoare după încheierea acestuia.
2. Din cauza contaminării masive de către Rusia a solului ucrainean prin mine, muniţii şi alte muniţii explozive, România va sprijini eforturile umanitare de deminare alături de parteneri.
3. România va oferi asistenţă pentru deminarea umanitară a teritoriului Ucrainei, inclusiv sprijin financiar, logistic şi de formare, dar fără a se limita la acestea.
H. Rezilienţa infrastructurii critice
1. România va contribui la dezvoltarea capabilităţilor Ucrainei de protecţie a infrastructurilor critice.
2. România va continua să sprijine Ucraina pentru a spori protecţia, rezilienţa şi refacerea infrastructurii critice, inclusiv prin programe de granturi în cadrul UE, al NATO şi al coaliţiilor internaţionale relevante. Participanţii intenţionează să exploreze domenii de cooperare internaţională consolidată în vederea schimbului de cunoştinţe şi bune practici în domeniul capacităţilor de infrastructură critică în diferite sectoare, precum şi prin lansarea de programe educaţionale şi de formare comune pentru specialiştii în protecţia infrastructurilor critice.
Paragraful 9. Promovarea responsabilităţii
1. Participanţii îşi reafirmă angajamentul de a trage la răspundere Federaţia Rusă pentru provocarea de pierderi sau daune persoanelor şi entităţilor, precum şi Ucrainei, ca urmare a actelor sale ilicite la nivel internaţional în sau împotriva Ucrainei, inclusiv a agresiunii sale cu încălcarea Cartei ONU.
2. Participanţii vor viza tragerea la răspundere a celor responsabili de crime de război şi de alte crime internaţionale comise în Ucraina sau împotriva Ucrainei în contextul războiului de agresiune al Rusiei, în conformitate cu dreptul internaţional, inclusiv prin sprijinirea activităţii Parchetului General al Ucrainei şi a Curţii Penale Internaţionale, pentru a se asigura că presupusele crime internaţionale sunt investigate pe deplin şi în mod echitabil prin mecanisme juridice independente, eficace şi solide.
3. Participanţii reafirmă că nu trebuie să existe impunitate pentru crimele internaţionale, inclusiv pentru crima de agresiune şi alte atrocităţi comise de Rusia şi de interpuşii săi pe teritoriul Ucrainei, iar Federaţia Rusă trebuie să îşi asume responsabilitatea juridică, inclusiv prin repararea oricăror prejudicii cauzate de un astfel de act, ceea ce va contribui, de asemenea, la descurajarea viitoarelor atacuri şi la sprijinirea redresării Ucrainei.
4. Participanţii remarcă faptul că eliberarea imediată şi returnarea tuturor civililor deţinuţi ilegal, transferaţi forţat şi deportaţi ilegal, inclusiv a copiilor, se numără printre principiile care sprijină o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă. Ucraina şi România vor depune toate eforturile posibile pentru a facilita eforturile internaţionale de a-i aduce în faţa justiţiei pe cei responsabili de organizarea deportării şi strămutării ilegale a copiilor ucraineni, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi cu deciziile instituţiilor judiciare internaţionale.
5. Participanţii împărtăşesc convingerea cu privire la necesitatea de a asigura tragerea la răspundere pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei şi instituirea unui tribunal care să asigure tragerea la răspundere efectivă. Participanţii îşi vor continua implicarea în „Grupul de bază privind opţiunile pentru înfiinţarea unui tribunal pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”.
Paragraful 10. Despăgubiri pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate de agresiunea Rusiei
1. Participanţii reafirmă că Federaţia Rusă trebuie să plătească pentru reconstrucţia pe termen lung a Ucrainei. În conformitate cu sistemul juridic al României, activele suverane ruseşti aflate sub jurisdicţia României rămân imobilizate până când Federaţia Rusă plăteşte pentru daunele pe care le-a cauzat Ucrainei. România, în colaborare cu partenerii săi, va continua să exploreze toate căile legale compatibile cu obligaţiile contractuale aplicabile şi în conformitate cu dreptul UE şi cu dreptul internaţional prin care activele ruseşti ar putea fi utilizate pentru a sprijini Ucraina.
2. Ca prioritate, participanţii vor continua să colaboreze, împreună cu statele G7 şi cu alte state, în vederea instituirii unui mecanism de despăgubire pentru daunele, pierderile sau prejudiciile cauzate de agresiunea Rusiei, astfel cum se prevede în Statutul Registrului daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, adoptat prin Rezoluţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei CM/Res(2023)3.
3. Participanţii vor explora opţiuni adecvate pentru finanţarea unui mecanism de compensare pentru a oferi despăgubiri prompte şi adecvate victimelor agresiunii Rusiei şi pentru a sprijini reconstrucţia Ucrainei, inclusiv opţiuni în ceea ce priveşte confiscarea şi reorientarea activelor suverane ruse.
Paragraful 11. Sancţiuni
1. Participanţii recunosc valoarea sancţiunilor în restricţionarea accesului Federaţiei Ruse şi al altor state agresoare la finanţarea, bunurile, tehnologia şi serviciile pe care le utilizează în agresiunea sa, în afectarea fluxurilor de venituri ale Rusiei şi în descurajarea atacurilor viitoare. Participanţii vor continua să depună eforturi pentru a se asigura că vor continua să crească costurile pentru Rusia ale agresiunii sale, inclusiv prin sancţiuni şi controale ale exporturilor.
2. În timp ce agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei continuă, România îşi va menţine angajamentul, în cadrul european, de a aplica sancţiuni solide împotriva sectoarelor economiei ruse şi a celor din Federaţia Rusă şi din afara acesteia care sprijină războiul sau profită de pe urma acestuia sau care contribuie la eludarea sancţiunilor în ţări terţe. România va lua, de asemenea, măsuri ferme împreună cu partenerii pentru a combate toate formele de eludare a sancţiunilor, precum şi pentru a-şi consolida propria rezilienţă internă împotriva finanţării ilicite legate de Rusia şi a elitelor ruse
3. Participanţii îşi vor furniza reciproc informaţii adecvate actualizate cu privire la motivele sancţiunilor şi alte informaţii relevante, în conformitate cu obligaţiile relevante şi cu legislaţia naţională.
Paragraful 12. Redresarea şi reconstrucţia Ucrainei
1. Participanţii îşi vor continua cooperarea pentru a consolida stabilitatea economică şi rezilienţa Ucrainei prin sprijinirea redresării şi reconstrucţiei Ucrainei.
2. Participanţii intenţionează să stimuleze participarea sectoarelor lor private respective la eforturile de redresare şi reconstrucţie. Autorităţile din Ucraina se vor asigura că sprijinul primit în scopul redresării şi al reconstrucţiei este cheltuit într-un mod eficient, transparent şi responsabil.
3. România va încerca să asigure o utilizare maximă a rutelor sale de transport şi logistice pentru a facilita atât proiectele pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung ale procesului de reconstrucţie a Ucrainei.
4. Întrucât Ucraina continuă redresarea timpurie şi reconstrucţia, participanţii vor încerca să asigure continuarea ajutorului umanitar bine coordonat care salvează vieţi acolo unde este necesar. Participanţii vor colabora pentru a asigura un răspuns umanitar specific care să ofere ajutor persoanelor care au cea mai mare nevoie de ajutor, inclusiv în zonele greu accesibile.
5. Participanţii îşi vor direcţiona eforturile pentru a-şi extinde cooperarea în domenii precum dezvoltarea antreprenoriatului, îmbunătăţirea mediului de reglementare, încurajarea investiţiilor în proiecte specifice care răspund intereselor ambelor părţi (de exemplu, tehnologia verde, transformarea digitală) şi sprijinul financiar pentru redresarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri).
6. Pentru creşterea rezilienţei societăţii, participanţii vor consolida cooperarea în domeniul protecţiei civile prin cadrul specific care va fi stabilit după finalizarea şi semnarea proiectului de Acord între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi atenuării consecinţelor situaţiilor de urgenţă.
Paragraful 13. Relaţii bilaterale
1. Ucraina şi România îşi vor dezvolta în continuare relaţiile strânse şi de prietenie în toate domeniile, pe baza valorilor comune şi a unei solidarităţi de nezdruncinat în faţa războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi a ameninţărilor şi provocărilor comune.
2. Participanţii îşi reafirmă angajamentul de a ridica relaţiile bilaterale la nivelul parteneriatului strategic şi de a accelera negocierile în acest scop.
3. Participanţii încearcă să colaboreze şi mai strâns în viitor în sfera politică, de apărare, economică, ştiinţifică, educaţională şi culturală.
4. Ucraina şi România îşi vor aprofunda în continuare relaţiile bilaterale prin consolidarea formatelor periodice de consultare.
Paragraful 14. Cadrul de cooperare
1. Participanţii vor utiliza cadrul de cooperare descris în prezentul acord pentru a elabora proiecte concrete în conformitate cu obligaţiile lor internaţionale şi naţionale.
2. Reprezentanţii participanţilor intenţionează să organizeze reuniuni anuale pentru a analiza evoluţia activităţilor desfăşurate în comun în temeiul prezentului acord. Astfel de reuniuni vor avea loc alternativ în Ucraina şi România sau într-un alt loc care urmează să fie stabilit de comun acord.
3. Niciuna dintre informaţiile, clasificate sau neclasificate, schimbate în temeiul prezentului acord, nu va fi comunicată de către unul dintre participanţi niciunei entităţi terţe (inclusiv statelor terţe, organizaţiilor internaţionale şi administraţiilor naţionale care nu sunt destinatarul iniţial al informaţiilor) fără consimţământul scris prealabil al celuilalt participant.
Paragraful 15. Aranjamente de punere în aplicare, executive şi tehnice
1. Participanţii vor desemna, dacă este necesar, organisme autorizate pentru elaborarea, încheierea şi punerea în aplicare a acordurilor/aranjamentelor bilaterale privind domeniile de cooperare specificate în prezentul acord. 2. Organismele autorizate ale participanţilor pot încheia acorduri executive şi tehnice privind domenii specifice de cooperare în cadrul punerii în aplicare a prezentului acord sau a suplimentelor la prezentul acord. Paragraful 16. Dispoziţii finale 1. Prezentul acord intră în vigoare la data semnării şi este valabil timp de zece (10) ani de la data semnării sale.
2. În acelaşi timp, în conformitate cu Declaraţia comună a G7 din 12 iulie 2023, participanţii intenţionează ca acest acord să rămână în vigoare, pe măsură ce Ucraina îşi continuă calea către viitoarea aderare la NATO.
3. În cazul în care Ucraina devine membră a NATO înainte de expirarea prezentului acord, participanţii vor decide cu privire la statutul său viitor.
4. Acordul poate fi denunţat de oricare dintre participanţi prin notificarea în scris a celuilalt participant a intenţiei sale de a denunţa acordul. Prezentul acord îşi va înceta valabilitatea în termen de şase luni de la data primirii unei astfel de notificări.
5. Denunţarea nu va afecta punerea în aplicare a activităţilor sau proiectelor în curs care au fost decise înainte de data denunţării, cu excepţia cazului în care participanţii decid altfel.
6. Prezentul acord poate fi modificat şi completat, inclusiv prin adăugarea de anexe la acesta, de comun acord de către participanţi, care vor fi prezentate în scris.
7. Orice diferenţă în interpretarea şi punerea în aplicare a prezentului acord va fi soluţionată pe cale amiabilă prin consultări directe între participanţi. Semnat la Washington, la 10 iulie 2024, în dublu exemplar, în limbile engleză, ucraineană şi română. În cazul oricărei discrepanţe, textul în limba engleză va prevala.
Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României Volodîmîr Zelenski, Preşedintele Ucrainei”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
