Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Washington, că în ce priveşte ajutorul pe care îl dăm ”noi toţi” Ucrainei, acesta este insuficient. Este momentul ”să fim realişti: am livrat cam jumătate cât am promis şi asta e puţin”, a spus şeful statului, care a anunţat pe de altă parte că va semna, probabil joi dimineaţa, la Washington, un acord bilateral de securitate cu Kievul, aşa cum au făcut deja o parte dintre membrii NATO, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franţa şi, cel mai recent, Polonia.
Preşedintele a explicat că atunci când spune că s-a livrat „cam jumătate” din cât s-a promis Ucrainei nu se referă neapărat la bani, fiindcă ”banii promişi şi de Uniunea Europeană s-au livrat, banii promişi de Statele Unite s-au cam livrat, chit că a fost un decalaj din cauza unor neînţelegeri politice, dar s-au clarificat şi acestea. Dar dacă luăm, de exemplu, promisiunile făcute pentru muniţie, pentru artilerie, s-a promis ceva, nu s-a livrat nici jumătate şi aşa este şi în multe alte domenii”, a arătat şeful statului.
”Dacă vrem să câştige Ucraina, trebuie să îi ajutăm mai mult”, a spus Iohannis, el arătând că între timp, toată lumea a înţeles că dacă Ucraina pierde acest război, ”pierdem cu toţii”.
”Un război nu poate fi niciodată ieftin”, a avertizat şeful statului. ”Un război este întotdeauna foarte scump şi trebuie să conştientizăm acest lucru şi să-i ajutăm în aşa fel încât să nu piardă războiul. E puţin trist, dar e un fapt şi dacă nu spunem lucrurilor pe nume, probabil nu ştim cum să acţionăm să fie mai bine”, a completat Klaus Iohannis.
În ceea ce priveşte aderarea Ucrainei la NATO, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că nu putem să vorbim despre un orizont de timp, fiindcă nu toţi aliaţii sunt convinşi că este ceva ce trebuie să se întâmple foarte urgent. ”De aceea, eu am subliniat, noi suntem de părere că trebuie să se întâmple şi vom repeta acest lucru, dar suntem 32 şi toţi trebuie să fie de acord. Ne amintim cum a fost când România a dorit să devină aliat şi au fost ani şi ani de pregătire, de reforme ş.a.m.d. Deci aceste lucruri durează”, a menţionat preşedintele.
România susţine ca perspectiva transatlantică pentru Ucraina să fie confirmată ”ireversibil”, a precizat Klaus Iohannis referindu-se la termenul care se preconizează să fie menţionat în declaraţia finală a summitului pentru a avea o nuanţă mai puternică faţă de ceea ce s-a spus în acest sens la summitul NATO de la Bucureşti din 2008 şi la summitul NATO de anul trecut de la Vilnius.
”Din punct de vedere practic, ne dorim un pachet ambiţios, care să includă lansarea misiunii NATO în Ucraina şi mecanismul financiar care va sta la baza viitoarei asistenţe militare acordate Ucrainei, adaptat la PIB-ul fiecărui stat aliat”, a spus preşedintele Iohannis. ”Şi aici vreau să fiu foarte clar: acest angajament financiar are în vedere cuantificarea asistenţei multi-dimensionale pe care noi am oferit-o deja şi vom continua să o oferim Ucrainei. Deci, este vorba de ce s-a făcut până acum plus ce se consideră că se va face în viitor. Aşadar, este vorba despre reflectarea a ceea ce fiecare aliat, inclusiv România, a făcut şi va continua să facă în sprijinul Ucrainei”, a punctat preşedintele.
ROMÂNIA SEMNEAZĂ ACORD BILATERAL DE SECURITATE CU UCRAINA
El a anunţat că România va semna la Washington, probabil joi dimineaţă, ”Acordul de cooperare în domeniul securităţii între România şi Ucraina”, un tip de acord bilateral în materie de securitate asupra căruia s-a convenit în Declaraţia G7 adoptată în marja summitului NATO de anul trecut. ”Astfel, ne alăturăm celorlalţi aliaţi şi parteneri care au semnat deja acest tip de document bilateral cu Ucraina”, a spus Iohannis.
Înainte de a veni la Washington la summitul NATO, preşedintele Volodimir Zelenski a trecut, luni, prin Varşovia, semnând un astfel de pact de securitate bilateral cu Polonia, despre care a spus că este un acord militar ”fără precedent”.
Pacturi de securitate la nivel bilateral au fost încheiate până acum între Ucraina şi alte 20 ţări, precum şi cu Uniunea Europeană. Angajamentul faţă de aceste acorduri de securitate a fost luat la summitul NATO de la Vilnius din 2023, implicând toate ţările G7 şi alte 25 de state, inclusiv România. Aceste acorduri sunt văzute ca garanţii pentru sprijinul aliaţilor occidentali pentru Ucraina până când va putea deveni într-o zi membră cu drepturi depline a NATO
România, care ajută la antrenarea piloţilor ucraineni pentru F-16, se pregăteşte la rândul ei să încheie cu Kievul un astfel de acord de securitate, anunţa în aprilie preşedintele Klaus Iohannis.
La reuniunea de la Davos de la începutul acestui an, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, şi Iulian Fota, secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE român, au spus că Ucraina şi România încep negocieri pentru un acord de colaborare în domeniul securităţii.
REPUBLICA MOLDOVA VA FIGURA ÎN DECLARAŢIA FINALĂ A SUMMITULUI DE LA WASHINGTON
Vorbind despre deciziile care se vor lua la summitul de la Washington, preşedintele Klaus Iohannis a spus miercuri că se va agrea la nivel NATO un sprijin sporit pentru alţi parteneri vulnerabili afectaţi de război şi de comportamentul agresiv al Rusiei. ”Iar pentru noi, evident, importanţa cea mai mare în acest context o acordăm Republicii Moldova”, a punctat Iohannis.
”Şi după cum o să vedeţi în Declaraţia finală, Republica Moldova este reflectată adecvat în Declaraţie. Aceasta trebuie sprijinită să contracareze atacurile permanente hibride din partea Rusiei”, a detaliat şeful statului.
”Consolidarea securităţii Ucrainei şi a Republicii Moldova înseamnă, până la urmă, sporirea propriei noastre securităţi şi a securităţii întregului spaţiu euroatlantic”, a comentat preşedintele.
”Sprijinim Ucraina, donăm PATRIOT, ajutăm Moldova, ajutăm şi pe alţii din regiune, pentru că putem şi pentru că noi considerăm că aşa este corect”, a afirmat preşedintele răspunzând unei întrebări din partea presei.
”Rusia este considerată ameninţare pentru NATO nu din trecut, ci pentru viitor. Aşa vom acţiona. Nu intenţionăm să mergem la război. Noi ne pregătim pentru a ne apăra şi pentru a garanta pacea. Dar pacea poate fi garantată şi apărată doar dacă eşti puternic. Şi asta facem. De aceea alocăm peste 2% din PIB pentru apărare, de aceea cumpărăm tehnică militară modernă, de aceea creştem efectivele aliate la Flancul Estic, de aceea ajutăm Ucraina, de aceea ajutăm Moldova, ş.a.m.d.. Şi cred că pot să spun acum, la final, că am fost parte în toate astea”, a explicat preşedintele Iohannis.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
