Curtea Constituţională a admis miercuri existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Parchetul ICCJ în legătură cu protocoalele cu SRI. Protocolul încheiat între Parchetul General şi SRI în 2009 a fost declarat integral neconstituţional, iar cel din 2016, parţial neconstituţional.
UPDATE: Curtea Constituţională precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare.
Comunicatul dat publicităţii de Curtea Constituţională:
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.e) din Constituţie şi ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum şi ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a pronunţat asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de-o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor.
Surse din cadrul CCR au declarat anterior pentru G4Media că a fost declarat neconstituţional în integralitate protocolul încheiat între Parchetul general şi SRI în 2009 pe motiv că nu avea bază legală.
În ceea ce priveşte protocolul dintre Parchet şi SRI încheiat în 2016, acesta a fost declarat parţial neconstituţional, şi anume art. 6 alineatul1, art. 7 alineatul 1 şi articolul 9. Judecătorii au constatat că acest protocol a fost încheiat în baza unei ordonanţe de urgenţă.
Articolul 6 alineatul 1 prevede că "Parchetul comunică, în mod operativ, nu mai târziu de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării la Parchet, modul de valorificare a sesizărilor primite de la Serviciu, cu excepţia cazurilor în care, înainte de împlinirea termenului menţionat, se solicită informaţii suplimentare în legătură cu cauza".
Coform articolului 7 alineatul 1, "la solicitarea Serviciului, Parchetul asigură consultanţă, prin specialiştii proprii, în ce priveşte activităţi care fac obiectul cooperării".
Articolul 9 re două alineate:
"1) Parchetul pune la dispoziţia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii care, prin natura lor, prezintă interes penrtru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa securităţii naţionale;
2) Parchetul pune la dispoziţia Serviciulu datele şi informaţiile referitoare la implicarea personalului acestuia în pregătirea sau săvârşirea de infracţiuni dacă prin aceaasta nu se împiedică sau îngreunează aflarea adevărului în cauză".
Decizia a fost amânată de mai multe ori până acum.
La şedinţa din 28 noiembrie Curtea Constituţională a dezbătiut cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de-o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor. După audierea părţilor, judecătorii constituţionali au decis amânarea pronunţării având nevoie de timp pentru a delibera.
Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională în 8 octombrie, fiind semnată de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, căruia preşedintele Camerei, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuţiile în aceeaşi zi.
În 24 august, Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a publicat, pe pagina sa de Facebook un protocol încheiat între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 7 decembrie 2016.
A doua zi, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, pe Facebook, că declanşează procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general Augustin Lazăr. În replică, procurorul general afirma că tema protocoalelor ”este falsă” şi că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului de Justiţie.
Deputatul PSD Florin Iordache declara, în 25 septembrie, că protocoalele încheiate de Parchetul General cu SRI sunt inadmisibile, iar Parlamentul se gândeşte foarte clar să sesiseze CCR privind un conflict juridic de natură constituţională. "Prin semnarea acestor protocoale, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a transformat SRI în organ de urmărire penală. Noi analizăm dacă nu este vorba despre un conflict constituţional şi dacă este necesar să sesizăm Curtea Constituţională", afirma Florin Iordache.
Mişcarea civică Iniţiativa România a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind un posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către Liviu Dragnea a atribuţiilor de Preşedinte al Camerei Deputaţilor către dl Florin Iordache şi sesizării de către acesta a Curţii Constituţionale în legătură existenţa unor protocoale de colaborare între parchete şi SRI, ceea ce, conform organizaţiei, ar putea folosi ca pretext pentru revizuirea sentinţelor sau eliminarea din dosare penale a unor probe.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
