Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a adoptat joi mai multe amendamente. Astfel, comisia a abrogat literele d) şi g) din articolul 112 indice 1 din Codul penal, în sensul că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional nu se mai dispune confiscarea extinsă. Un alt amendament prevede reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiţionate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei. Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanţe atenuante dacă este acoperit integral prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. De asemenea, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive, prevede un alt amendament adoptat de comisie.
UPDATE - Iordache spune că există peste 30 de amendamente cu privire la modificarea articolului din Codul penal privind abuzul în serviciu
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Preşedintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat joi, la finalul dezbaterilor şi votului asupra modificărilor a jumătate din Codul penal, că aşteaptă observaţii şi propuneri din partea colegilor sau a Ministerului Justiţiei, afirmând că pentru abuzul în serviciu există în momentul de faţă peste 30 de amendamente care propun prag pentru această infracţiune sau redefinirea sa.
“Am ajuns la 270 (articolul – n.r.). O serie de amendamente preluate fie de la CSM, fie de la asociaţiile profesionale, fie au fost modificări în concordanţă cu deciziile Curţii. Vom continua luni, la ora 10.30, până atunci aşteptăm observaţii, propuneri, fie că vor veni de la colegii noştri, fie că vor veni de la Ministerul Justiţiei”, a spus Florin Iordache.
Iordache a mai afirmat că modificarea articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu nu a fost o prioritate pentru majoritatea PSD-ALDE, ci întreg Codul penal.
“În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, că este o chestiune care vă preocupă (pe jurnalişti – n.r.), în acest moment avem peste 30 de amendamente cu prag mai mare, prag mai mic sau fără prag sau redefinit şi aşteptăm o poziţie şi din partea Ministerului de Justiţie pentru acest articol, dar, repet, pentru noi nu a fost o prioritate şi nu este nici în continuare o prioritate numai articolul 297 (privind abuzul în serviciu – n.r.). Credem că întreg Codul penal trebuie pus în concordanţă cu directivele, cu deciziile Curţii, cu hotărârile CEDO şi aşa mai departe şi cu Codul de procedură penală, care a fost dezbătut prin Parlament şi în acest moment este supus contolului de constituţionalitate”, a mai spus acesta.
UPDATE - Şi fostul soţ este membru de familie în Codul penal, a decis Comisia Iordache
Comisia specială pentru legile justiţiei condusă de Florin Iordache a decis, joi, în modificările adoptate la Codul Penal, că fostul soţ este membru de familie.
Astfel, la articolul 177, prin membu de familie se înţelege soţul sau fostul soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii.
În forma actuală, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se înţelege soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.
“De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”, se arată în alineatul abrogat din forma actuală a Codului penal.
Astfel, un funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti, scrie în alin (1) al articolului 175 din Codul penal care a rămas în vigoare în forma iniţială.
UPDATE - Comisia Iordache: Confiscarea extinsă nu se mai aplică pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional
La articolul 112 indice 1 din Codul penal s-a decis faptul că pentru infracţiunea de spălare a banilor sau constituirea unui grup infracţional organizat nu se mai dispune confiscarea exitinsă.
De asemenea, la articolul privind confiscarea extinsă au fost introduse două noi alineate propuse de CSM şi preluate de PSD, care spun: “Sunt supuse confiscării în condiţiile prezentului articol şi: bunurile transferate de către persoana condamnată unui membru de familie, dacă acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului este evitarea confiscării sau dacă transmisiunea s-a realizat cu titlu gratuit; bunurile transferate de către persoana condamnată unei persoane juridice asupra căreia deţine controlul; bunurile transferate de persoana condamnată către un terţ dacă din împrejurări concrete rezultă că acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului este evitarea confiscării.
UPDATE - Pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din pedeapsă. Pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea unei treimi din pedeapsă
Comisia specială condusă de Florin Iordache a decis, joi, reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiţionate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei.
UPDATE - Comisia Iordache: La infracţiunile contra persoanei în forma continuată se reţine numai când faptele sunt săvârşite împotriva aceluiaşi subiect pasiv. La pedespse cu închisoare se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani
Un amendament propus de PICCJ şi asumat de Comisie spune că “infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni. În cazul infracţiunilor contra persoanei forma continuată se reţine numai când faptele sunt săvârşite împotriva aceluiaşi subiect pasiv”.
Un alt amendament adoptat prevede că, atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani.
”Este o relaxare incredibilă. Îi gratificaţi pe infractori, adică primesc maximum un spor de 3 ani. Atunci am spus că aveţi un interes politic, era cu dedicaţie, acum nu ştiu dacă v-aţi propus asta”, a spus deputatul USR Stelian Ion.
Astfel, articolul 39 din Codul penal spune: „b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani. c) când s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor până la o treime din acel maxim.e) când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa închisorii potrivit dispoziţiei de la lit. b), la care se adaugă pedeapsa amenzii potrivit dispoziţiei de la lit. c).”
Un alt amendament prevede că, dacă o persoană nu poate presta muncă în folosul comunităţii, trebuie să o dovedească printr-un certificat medico-legal.
“În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate stabilite prin expertiză medico-legală, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii”, scrie în amendamentul adoptat.
Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanţe atenuante dacă este acopeit integral prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei.
UPDATE - Comisia Iordache: În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă în integralitate
Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul Florin Iordache, a adoptat deja joi, în mai puţin de o oră, mai multe amendamente, astfel că, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive.
“În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive”, se arată într-un amendament propus de Uniunea Naţională a Judecătorilor şi preluat de PSD, ALDE şi PNL.
O altă modificare adoptată de Comisie spune că legea penală mai favorabilă se aplică luându-se în calcul următoarele criterii:
a) se verifică conţinutul infracţiunii şi limitele de pedeapsă. Dacă în urma acestei verificări se constată că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea stabilită, urmare a acestei verificări, sunt mai favorabile într-o lege, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.
b) se verifică circumstanţele de agravare şi atenuare a răspunderii precum şi modul de contopire al pedepselor în caz de concurs de infracţiuni sau de stabilire a stării de recidivă. Dacă în urma acestor verificări pedeapsa rezultantă este mai uşoară potrivit uneia dintre legile comparate, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.
c) se verifică termenele de prescripţie. Dacă potrivit uneia dintre legi răspunderea penală este prescrisă, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.
De asemenea, “în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, limitele de pedeapsă aplicabile sunt cele din legea mai favorabilă precum şi termenele şi condiţiile de prescripţie din legea penală mai favorabilă”.
Totodată, s-a decis că fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Ori de câte ori legea penală prevede că pentru a putea fi infractiune se impune săvârşirea faptei într-un anume scop, infracţiunea trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă, care să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei”.
Şedinţa Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei a început după ora 10.00.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susţinut, luni, că este exclusă în acest moment adoptarea modificării Codurilor penale printr-o Ordonanţă de urgenţă, dar trebuie grăbite procedurile pentru adoptarea Codul penal şi asumată o variantă privind abuzul în serviciu, pentru că ”nu putem sta într-o legislaţie şchioapă doar aşa, pentru că ţipă unii”: “Va fi o variantă asumată de PSD, trebuie să ajungă la o variantă. Am înţeles că sunt 16 sau 18 variante. Totuşi, nu putem sta la nesfârşit cu un articol care în opinia multora este neconstituţional şi nu ar mai trebui să producă efecte, dar se pare că pentru unii produce efecte doar pentru că a fost într-un proces. Nu putem sta într-o legislaţie şchioapă doar aşa pentru că ţipă unii. Va fi şi acolo o formă în aşa fel încât în integralitatea Codul penal să intre la vot”.
Cel mai aşteptat articol este articolul 297, care defineşte infracţiunea de abuz în serviciu. La acest articol au fost depuse mai multe amendamente de către parlamentari ai PSD şi ALDE. Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a propus un prag de 200.000 de euro pentru prejudiciu, în timp ce alţi parlamentari propun introducerea unui prag de 200.000 de lei şi scăderea pedepselor maxime de la şapte la trei ani de închisoare.
În 15 mai, preşedintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei, Florin Iordache, spunea că articolul 297 referitor la abuzul în serviciu va fi dezbătut ultimul, urmând ca abuzul să fie redefinit, el pledând pentru varianta de a nu fi impus un prag valoric.
"Nu am discutat încă cum va fi formulat articolul 297. (...) Am spus aşa, avem în acest moment în ceea ce priveşte abuzul în serviciu 14 propuneri cu un prag mai mare sau mai mic. Eu am spus că este foarte bine că abuzul în serviciu să fie redefinit, să nu aibă prag, pentru că în momentul în care există un prag, de ce este 10 lei, de ce nu este 100.000 de euro. Şi atunci va fi permanent ideea în societate că de fapt definiţia abuzului în serviciu este făcută pentru o persoană sau alta. De aceea, cred că în urma dezbaterilor şi în urma unei largi consultări a tuturor celor interesaţi, vom avea o bună definiţie a articolului 297”, afirma Iordache.
Întrebat dacă suma de 50.000 de euro poate fi interpretată ca un prag la abuzul în serviciu, preşedintele Comisiei speciale pentru legile justiţiei a insistat că sunt două lucruri diferite. "Sunt două lucruri diferite. Este un articol 308 la care într-adevăr CSM a venit cu un amendament - şi eu am spus de la început că toate amendamentele CSM vor fi susţinute de către PSD. Nu ştiu ce fac alţii, dar noi considerăm că peste CSM nu e nimic. Şi atunci, CSM prin amendamentele propuse noi considerăm că sunt nişte amendamente bune şi acest articol 308 în formula aceasta îl vom susţine. Acel 50.000, dacă vă uitaţi bine, când discutăm despre codul vamal acea sumă şi până acum a existat, deci nu e nimic nou. (...) Când veţi vedea forma finală a articolului 308, veţi înţelege cui i se aplică”, a mai spus Iordache.
Modificarea propusă de CSM spune că: "(3) În cazul infracţiunii prevăzute de art. 295 (delapidare, n.r.), săvârşite în condiţiile alin. 1, împăcarea parţilor înlatură răspunderea penală; (4) Infracţiunile prevăzute la art 295 (delapidare, n.r.), 297-300 (abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, folosirea abuzivă a funcţiei, uzurparea funcţiei, n.r.) şi art. 304 (divulgarea informaţiilor secrete, n.r.), săvârşite în conditiile alin. (1), dacă au produs un prejudiciu material nu se pedepsesc atunci când valoarea prejudiciului este de cel mult 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar făptuitorul îl acoperă până la momentul sesizării instanţei de judecată; (5) Dacă infracţiunile prevăzute la alin. 4 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzal, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. 2 se reduc la jumătate; (6) Dispoziţiile alin. 4 şi 5 se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. 4, indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia".
În prezent, articolul 297 din Codul penal prevede: "(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
