UPDATE - CCR a respins sesizarea USR pe proiectul bugetului de stat pe 2022, legea merge la promulgare / Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea / Precizările CCR
UPDATE - CCR a respins sesizarea USR pe proiectul bugetului de stat pe 2022, legea merge la promulgare / Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea / Precizările CCR
Curtea Constituţională a respins, marţi, cu o zi mai devreme, sesizarea celor de la USR pe proiectul bugetului de stat pe 2022. Legea merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Judecătorii constituţionali au adoptat decizia cu unanimitate de voturi. CCR a precizat care au fost motivele respingerii sesizării. Iniţial, CCR anunţase că va analiza sesizarea USR pe 29 decembrie, însă şedinţa a avut loc cu o zi mai devreme.
Potrivit unui comunicat al CCR, în urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.6 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 2022.
CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.54 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată numai în măsura în care aplicarea lor se realizează după o eventuală modificare sau completare a Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
În plus, CCR a constatat că dispoziţiile art.56 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, mai transmite CCR.
În analiza obiecţiei de neconstituţionalitate, judecătorii CCR au arătat că unul dintre aspectele sesizate de USR se referă la o „pretinsă defavorizare” a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti datorată algoritmului de alocare a sumelor de bani rezultate din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul municipiului Bucureşti.
Magistraţii sunt însă de părere că nu se pune problema unei defavorizări a unui sector prin comparaţie cu celelalte.
"Raportat la această critică, Curtea reţine că legea stabileşte un criteriu unic şi unitar de finanţare a tuturor sectoarelor municipiului Bucureşti şi realizează o alocare de principiu identică în privinţa acestora, astfel că o finanţare preferenţială a unui sector sau altul este exclusă. Algoritmul de alocare a fondurilor este clar şi comprehensibil, însă nemulţumirea autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate nu vizează acest aspect, ci o pretinsă insuficienţă a fondurilor băneşti alocate sectorului 1 prin prisma unor situaţii de fapt. Or, asemenea susţineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, Curtea neavând competenţa de a cenzura o opţiune a legiuitorului în sensul reglementării unui anumit mod de alocare a unor resurse financiare pentru unităţile administrativ-teritoriale. Ţine de marja de apreciere a legiuitorului să stabilească soluţia legislativă cea mai potrivită şi adecvată pentru a realiza scopul alocării acestor resurse, respectiv asigurarea dezvoltării şi stabilităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi echilibrarea bugetelor locale”, motivează judecătorii constituţionali.
CCR menţionează că, în jurisprudenţa sa, a subliniat că "aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare este o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern”, făcând în acest sens referire la Decizia nr.22 din 20 ianuarie 2016, şi, având în vedere aceste aspecte, CCR consideră că obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.6 alin.(2) din lege este inadmisibilă.
USR a criticat, de asemenea, încălcarea principiului bicameralismului, prin adoptarea în sedinţa reunită a unui amendament care eludează Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice, lege organică ce nu poate fi modificată şi completată decât separat, mai întâi de către Senat (camera de reflectţe) şi apoi de către Camera Deputaţilor (camera decizională).
Astfel, USR a arătat că, întrucât a fost inclusă în legea bugetului de stat o modificare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, care nu putea fi adoptată în şedinţă comună a celor două Camere, ci doar în procedura reglementată de art. 75 din Constituţie, se solicită onoratei Curţi să constate neconstituţionalitatea art. 54 din proiectul de lege ce face obiectul prezentei sesizări.
Cu privire la această critică, CCR "constată că textul legal criticat realizează o derogare pentru anul 2022 de la art.18 alin.(3) lit.a), alin.(4) şi art.19 din Legea nr.334/206 privind finanţareavactivităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale”, subliniind că "dispoziţiile art.54 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată numai în măsura în care aplicarea lor se realizează după o eventuală modificare sau completare a Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale”.
Şi obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 din legea bugetului de stat, care se referă la transportul elevilor, a fost criticată de USR ca fiind neconstituţională. USR consideră că prin necuprinderea sumelor de bani pentru transportul local şi judeţean al elevilor, se aduce atingere drepturilor fundamentale prevăzute de art. 32 din Constituţia României, republicată, iar prin modul de redactare al Legii bugetului de stat se aduce atingere principiului legalităţii, fiind astfel încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată.
"Curtea observă că autorii obiecţiei de neconstituţionalitate pornesc de la o ipoteză greşită, şi anume aceea că nu s-ar fi asigurat finanţarea din bugetul de stat decât pentru transportul local rutier şi naval. Or, în realitate, acestea din urmă sunt asigurate prin bugetele locale, cu restituirea din bugetul de stat (către cele locale) a sumelor folosite [Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.130/2021], iar celelalte gratuităţi sunt decontate din bugetul de stat, prin transfer, către unităţile administrativ-teritoriale [Legea nr.1/2011]. Aceste aspecte constituie opţiuni legislative, pe care Curtea nu are competenţa de a le cenzura. Prin urmare, nu se poate reţine încălcarea principiului legalităţii prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie prin faptul că legiuitorul a apelat la modalităţi tehnice diferite de susţinere a cheltuielii privitoare la gratuitatea transportului elevilor cuprinsă în art.84 alin.(11) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. În fine, Curtea constată că art.32 din Constituţie privind dreptul la învăţătură nu este incident în cauză, ţinând seama tocmai de faptul că în discuţie nu este însuşi dreptul legal la gratuitatea transportului elevilor, ci modalitatea tehnică de realizare şi susţinere a cheltuielilor pe care acest drept le implică”, a arătat CCR.
Decizia de respingere a sesizării USR privind legea bugetului de stat a fost luată de CCR cu unanimitate de voturi.
USR a atacat la Curtea Constituţională legea bugetului de stat pe 2022, imediat după adoptarea proiectului în plenul comun al Parlamentului.
Luni, ministrul Muncii, Marius Budăi anunţa că s-a găsit o soluţie legală pentru ca majorările prevăzute în bugetul pe 2022 să intre în vigoare de la 1 ianuarie, după ce USR a atacat la Curte legea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
