Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan afirmă că oficiali austrieci au afirmat că şefi ai unor companii austriece din România s-ar fi plâns de ”presiuni” din partea unor autorităţi ale statului român cu privire la facilitarea sau direcţionarea unui ”anumit vot”. ”E o acuzaţie cel puţin absurdă, care nu are nicio legătură cu realitatea. Nimeni nu a făcut vreodată, din statul român, astfel de presiuni”, susţine Rareş Bogdan. El arată că un nou termen avansat pentru discuţii privind aderarea României la Schengen este luna martie a anului viitor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

”Vom continua discuţiile. Nu scoate nimeni de pe agenda JAI subiectul României, vom intra la vot. Să sperăm că am venit cu un plus de argumentaţie, atât istorică, cât şi de relaţii internaţionale, dar şi de relaţii interumane. Vreau să vă spun că, în discuţii, încă de la început, cancelarul, care a fost extrem de agresiv, a vorbit despre cei 75.000 de migranţi ilegali de pe teritoriul Austriei şi permanent a făcut referire la faptul că una dintre cele două rute este pe teritoriul României şi Bulgariei. A prezentat cifrele, a contestat cifrele Frontex, a zis că Frontex nu are cifrele cele mai bune şi că nu se poate baza pe Frontex, că el trebuie să-şi rezolve problema şi că, pentru prima dată, trebuie să pună corturi în Austria din cauza acestor migranţi”, a afirmat Rareş Bogdan, miercuri seară, la Digi 24, la finalul întâlnirii cu oficialii austrieci pe tema poziţiei Austriei cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen.

Europarlamentarul liberal a făcut referire la unele acuzaţii conform cărora autorităţi din România ar fi făcut presiuni unor companii austriece ”pentru a direcţiona un anumit vot”.

”O chestiune care, din punctul meu de vedere, mi se pare foarte gravă, poate cea mai gravă chestie din această seară: Johannes Hahn, comisarul, aseară, în întâlnirea comisarilor, a vorbit despre faptul că se fac presiuni pe companiile din Austria, de luni de zile, de ani de zile din partea autorităţilor statului român. Eu am spus că este inacceptabil să spună aşa ceva comisarul, dânsul a intervenit şi a spus: nu, vă spun şi eu şi ofer date, inclusiv Ursulei Von Der Leyen pentru că am date de la CEO şi de la directorii generali din companiile prezente în România, care se plâng de acest lucru. Eu am spus că este incredibilă această argumentaţie, că ea vine în aceeaşi retorică cu afirmaţia cu migranţii care ar trece pe teritoriul României, că nu există aşa ceva, că statul român nu face nicio presiune şi că îl rog să ofere datele respective autorităţilor statului român şi autorităţilor europene pentru că vreau să văd un singur CEO sau un singur preşedinte de companie care se plânge de rele tratamente în România în ultimii doi ani de zile. Dânsul a spus că o să ne ofere aceste date şi că o să le ofere chiar Ursulei von der Leyen şi Comisiei. Asta este o chestiune nouă”, a adăugat Rareş Bogdan.

El a menţionat: ”(...) A spus că companii austriece care sunt în România în ultimul an de zile au suferit presiuni uriaşe din partea autorităţilor statului pentru a facilita sau pentru a direcţiona un anumit vot. E o acuzaţie cel puţin absurdă, care nu are nicio legătură cu realitatea. Nimeni nu a făcut vreodată, din statul român, astfel de presiuni”.

Rareş Bogdan a precizat că nu ştie la cine face referire comisarul austriac.

”Mie mi se pare că argumentele logice, normale, civilizate au trecut ca într-un zid. Partea pozitivă este că la sfârşit a încercat să separe discuţia între România şi Bulgaria, a vorbit de un nou termen pentru martie, că să acceptăm un nou termen în martie. Le-am spus că este un mandat care nu ne aparţine nouă, noi venim să prezentăm o situaţie, că mandatul aparţine preşedintelui, premierului, miniştrilor de resort şi că nu cred că mâine cineva va accepta vreo amânare şi că solicităm vot ca să ştim exact cum va proceda Austria. S-a uitat lung, nu a mai răspuns la asta”, a povestit europarlamentarul.

Rareş Bogdan a adăugat că poporul român nu va accepta o nouă amânare şi un nou refuz şi că este ”un sentiment de incorectitudine la adresa românilor pe care (Austria – n.r.) va trebui să îl gestioneze”.

Întrebat la ce se aşteaptă în consiliul JAI de joi, europarlamentarul a răspuns că rămâne optimist.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.