Prima zi de dezbatere pe fond a legii salarizării în comisia de muncă a Senatului a fost marcată de replici dure între sindicaliştii prezenţi la şedinţă şi senatorii PSD. După şase ore şi jumătate de dezbateri, au fost votate 17 din cele 119 articole ale legii şi au fost aduse mai multe amendamente, printre care majorarea cu 10% a salariilor celor care exercită control financiar preventiv şi, de asemenea, majorarea cu 25% a salariilor primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene care implementează proiecte pe fonduri europene. PNL a votat majoritatea articolelor şi amendamentelor alături de majoritatea PSD – ALDE, în vreme ce USR a votat împotriva tuturor prevederilor Legii salarizării.
Scandalul din Comisia de muncă a Senatului a izbucnit după ce senatorii PSD, la solicitarea ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, prezentă la dezbatere, au respins un amendament adoptat anterior de comisia de apărare a Senatului. Acesta prevedea că gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională se asigură de fiecare ordonator principal de credite.
"Răsturnaţi sistemul într-o altă logică. Toată lumea din această familie ocupaţională este de acord cu aceste amendamente. (...) Nu induceţi în eroare nişte lucruri aşa, aiurea în tramvai", le-a spus preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Dumitru Coarnă, senatorilor din Comisia de muncă în timpul dezbaterilor la proiectul legii salarizării.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"Sunteţi liber să plecaţi. Veniţi în locul meu şi conduceţi şedinţa. Nu se poate tot aşa să ne jigniţi, să vorbiţi pe tonul ăsta cu noi (...) Dacă coborâţi un semiton vocea cred că este mai indicat. Dacă vreţi să comunicăm, dacă vreţi să ne impuneţi ceva e mai greu că ajungem la vot şi chiar nu mai iese (...) Suntem la guvernare", i-a replicat preşedintele comisiei de muncă, senatorul Ion Rotaru.
"Nu vă jignesc. Spun adevărul (...) Nu votaţi politic. Pentru că politic distrugeţi tot", a spus Coarnă.
După ce amendamentul a fost respins, Coarnă a izbucnit: "Sincer, chiar vă bateţi joc de noi.(...) Votaţi 5-4 table? Asta votaţi aici? Vrem să votăm ştiinţă de carte, Constituţia României şi lege".
Tot marţi, comisia de muncă a Senatului a adoptat un amendament care vizează majorarea cu 25% a salariilor celor care lucrează pe proiecte cu fonduri europene. Pe de o parte, personalul din instituţiile publice care lucrează cu astfel de fonduri beneficiază de o majorare de ”până la 25%”, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, majorare care se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.
În schimb, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşdinţii de Consilii Judeţene care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile beneficiază automat de majorarea maximă, adică de 25% din indemnizaţie. Mai mult, majorarea cu un sfert a indemnizaţiilor acestora nu este condiţionată de timpul efectiv alocat activităţilor de implementare a proiectelor.
Amendamentele au fost depuse de senatorul liberal Daniel Zamfir şi s-au bucurat de sprijinul ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, prezentă la dezbaterile din comisie. ”Primarii nu mai vor să mai acceseze fonduri europene, nu mai vor pur şi simplu, că au văzut ce se întâmplă”, a motivat Olguţa Vasilescu susţinerea amendamentelor senatorului liberal.
”Primarul este implicat 100% în proiectele europene, 100% (...) Primarul e 24 de ore din 24. Nu stă opt ore la muncă şi îi împărţim noi alea 8 ore cum credem noi că e mai bine”, a explicat la rândul său Daniel Zamfir.
Singura care s-a opus acestei prevederi a fost senatoarea USR Florina Presadă, care a spus că nu i se pare normal ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ să primească automat un sfert de salariu în plus, în condiţiile în care cei care chiar muncesc pentru implementarea fondurilor europene ar putea să nu beneficieze de acest stimulent.
”Nu mi se par deloc în regulă aceste amendamente. Eu ştiu că oamenii plătiţi din fonduri europene sunt cei care muncesc pe un proiect şi au ceva făcut. Primarul da.. poate că are o răspundere legală aşa cum are pentru toate lucrurile pe care le face în primărie, dar primarul nu trebuie plătit din fonduri europene doar pentru că e primar. Proiectele din fonduri europene sunt proiecte care se fac în interesul comunităţii şi nu ca să îşi ia primarul în plus nişte bani”, a declarat, indignată, Florina Presadă.
Un alt amendament adoptat în comisia de muncă prevede majorarea cu 10% a salariilor celor care exercită control financiar preventiv. ”Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de salariul de bază mai mare cu 10%”, se arată în amendamentul adoptat de comisia de muncă. Propunerea iniţială a guvernului prevedea o majorare cu 5% a salariilor pentru funcţiile respective.
Amendamentul a fost iniţiat de senatorul PSD Claudiu Manda şi a fost susţinut de către ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.
Prezentă la dezbaterile din cadrul comsiei de muncă a Senatului, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat că inechităţile din sistemul bugetar vor fi corectate abia în 2022, spunându-le senatorilor că este dispusă la concesii cu două condiţii: legea să fie sustenabilă financiar şi să nu îi fie schimbat fondul.
”Legea salarizării unitare este asumată de 205 parlamentari şi de Guvern, care a avizat-o pozitiv cu observaţii pertinente. Nu cred că trebuie să mai convingem pe cineva de oportunitatea actului normativ. Legea 284 a dus la inechităţi pentru că nu întotdeauna şeful unei instituţii avea cel mai mare salariu, persoanele care aveau aceeaşi ocupaţie şi studii aveau salarii diferite în instituţii diferite, nu se aplica principiul salariu egal pentru muncă egală”, le-a justificat Olguţa Vasilescu senatorilor din comisia de muncă oportunitatea unei noi legi a salarizării unitare.
Ministrul Muncii a explicat că inechităţile din actuala lege a salarizării au dus la exodul medicilor, ajungându-se în situaţia ca în anumite judeţe să nu mai existe niciun medic pe anumite specializări. Vasilescu a dat ca exemplu judeţele Brăila şi Tulcea, unde a spus ea, nu mai există niciun medic de medicina muncii.
”Alt principiu care trebuie respectat este cel al sustenabilităţii financiare. Avem o anvelopă de 35 de miliarde de lei în plus până în 2020 şi 43 de miliarde de lei în plus până în 2022. De-abia de atunci vor fi corectate toate inechităţile”, a mai spus Olguţa Vasilescu.
Ea le-a mai spus senatorilor din comisia de muncă faptul că legea prevede o creştere medie de 56% a salariilor bugetarilor, la baza piramidei existând creşteri semnificative de peste 100%, în vreme ce în vârf majorările vor fi mai mici. ”Sunt convinsă că legea mai are nevoie de îmbunătăţiri, suntem dispuşi la concesii sub rezerva sustenabilităţii financiare şi să nu se schimbe fondul legii”, a mai spus ministrul Muncii.
Prezenţi şi ei la dezbaterile legii salarizării în comisia de muncă a Senatului, liderii confederaţiilor sindicale au adus o serie de critici la adresa actului normativ, acuzând sporuri prea mici pentru anumite categorii, articole neconstituţionale sau probleme de interpretare a legii.
Preşedintele CNSLR Frăţia, Leonard Bărăscu, a criticat plafonarea prin legea salarizării a sporurilor în sistemul sanitar la doar 30% şi a cerut să se prevadă că Guvernul poate acorda, prin hotărâre, sporuri şi peste acest plafon. De asemenea, el a cerut creşteri salariale mai mari pentru categorii precum chimiştii, biochimiştii şi asistenţii medicali.
La rândul său, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a atras atenţia asupra unor inadvertenţe din textul legii care ar putea ridica, în opinia sa, probleme legate de interpretarea unitară a actului normativ de către responsabilii de resurse umane ai instituţiilor. Hossu a criticat diferenţierea prin sporuri între salariaţi, spunând că cel care trebuie să reflecte poziţia ocupată în instituţie să fie salariul de bază, în vreme ce sporurile să vină în mod ”excepţional şi conjunctural”.
”O problemă de fond de care lumea se sperie este că salariile vor fi, în plată, mai mici decât cele existente azi. Asta creează premisele unei tensiuni sociale şi va avea ca efect acţiuni mult mai ample decât cele de azi din stradă”, a mai atras atenţia Bogdan Hossu.
Dumitru Coarnă, de la Sindicatul Poliţiştilor, a susţinut că a identificat o serie de articole neconstituţionale în cadrul legii salarizării şi, de asemenea, a criticat plafonarea sporurilor, despre care a spus că, după intrarea în vigoare a actului normativ, va duce la scăderea salariilor aflate în prezent în plată.
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a spus că a reţinut observaţiile făcute de sindicate, iar corecţiile se pot face în cadrul dezbaterilor din comisia de muncă a Senatului. În ceea ce priveşte scăderea unor salarii după intrarea în vigoare a legii salarizării, Vasilescu a explicat că acest lucru se va întâmpla doar acolo unde în prezent unele pentru unele funcţii din anumite instituţii se plătesc sume exagerate.
”Este adevărat că sunt şi persoane - atenţie, nu familii ocupaţionale, nu este vorba de categorii întregi de bugetari - ci persoane la care vor scădea aceste salarii, tocmai pentru că s-au dus atât de sus încât nu am putut să le echilibrăm nici măcar pentru anul 2022", a spus ministrul Muncii, care a dat exemplul unui salariu pentru o funcţie de conducere în ANAF de 14.244 de lei, în în condiţiile în care în care pentru o funcţie similară în celelalte ministere salariul este 7.000 de lei.
"Oricât am fi încercat să îi creştem pe ceilalţi e clar că nu puteam să îi aducem la nivelul de 14.000 şi atunci vor ajunge toţi în 2022 la 12.884 de lei", a spus Vasilescu.
Şi senatorii opoziţiei au criticat marţi, în cadrul dezbaterilor din comisia de muncă, legea salarizării despre care au spus că are probleme de constituţionalitate, va duce la scăderea unor salarii şi lasă povara pensiilor de serviciu pe umerii viitorului Guvern.
”Se încalcă o procedură parlamentară cu rădăcină în prevederile constituţionale. Cu logistica ministerului a fost întocmit acest proiect legislativ, a fost oferit parlamentarilor şi apare la noi în Senat ca şi proiect parlamentar. De ce nu apare ca proiect guvernamental? Nu cumva că pentru că pe proiect al Guvernului ministrul Finanţelor trebuie să asume răspundere personală de sustenabilitate cu cifre? (...) Nu cifrele lipsesc? Lipseşte punctul de vedere al ministerului Finanţelor”, a spus vicepreşedinta comisiei de muncă, senatoarea PNL Carmen Hărău.
Ea a mai atras atenţia că în lege e vorba de amputări salariale şi că media salarizării din anumite familii ocupaţionale este lezată de proiectul de lege. De asemenea, Hărău a atras atenţia că legea lasă în sarcina viitorului Guvern situaţia pensiilor de serviciu.
”Legislaţia crează alte amputări contestabile în jusitiţie. Aţi evaluat, doamnă ministru, impactul pe care îl va avea suspendarea pentru anul 2023 a pensiiior de serviciu? Sau după dvs potopul! Ce se va întâmpla după 2023 când sarcina acordării acestor pensii va încărca viaţa celor care vor guverna atunci şi sper să nu aveţi cinismul că până în 2023 va mai rezolva timpul biologic timpul problemele”, a mai spus Carmen Hărău.
În replică, Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a spus că, după adoptarea legii salarizării, trebuie analizată şi situaţia din sistemul de pensii.
"Pensiile militare au fost îngheţate deocamdată. Sigur că ele nu vor fi îngheţate până în 2022. (...) După ce terminăm cu salarizarea, vom intra într-o discuţie foarte aplicată pe legislaţia pensiilor din România pentru că şi acolo avem discrepanţe înfiorător de mari. Adică persoane care la ora actuală au indemnizaţia socială minimă, aşa numita pensie socială, care a ajuns acum la 520 de lei, au ajuns să fie egali cu persoane care au muncit 15 ani şi au cotizat la sistemul de stat. Este clar că trebuie să facem şi acolo corecturile pe care le-am avut şi aici", a spus Olguţa Vasilescu.
Şi senatorii USR şi PMP au ridicat obiecţii faţă de proiectul legii salarizării. "Am spus întotdeauna că legea aceasta este foarte necesară şi am discutat în Comisie de foarte multe ori de ea (...) Doamna ministru şi Guvernul au spus că această lege repară anumite inechităţi salariale existente în sistemul public. Unde sunt inechităţile dacă le-a identificat şi cum repară această lege inechităţile reparate? Pe ce anume s-a fundamentat impactul proiectului? Nu am văzut o cifra care să ne spune unde sunt salariaţi, din ce familii ocupaţionale şi care e structura acestor salarii”, a spus senatoarea USR Florina Presadă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
