Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare privind legea prin care sunt eliminate peste o sută de taxe, solicitând declararea actului normativ ca neconstituţional în integralitate.
Iohannis susţine în motivarea deciziei că prin lege sunt încălcate normele constituţionale referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, raporturile Parlamentului cu Guvernul, rolul Guvernului, precum şi cele care guvernează bugetul public naţional.
În sesizare se arată că Legea fundamentală spune că, în cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificări bugetare, este necesar ca Parlamentul să solicite o informare din partea Guvernului, iar simpla solicitare a Parlamentului de a efectua modificări, în absenţa unei informări efective din partea Guvernului, este neconstituţională.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Iohannis face aceste precizări explicând că Senatul a adoptat legea în absenţa unui punct de vedere de la Guvern. "Deşi la dezbaterile în plen a luat cuvântul secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, nu a fost îndeplinită exigenţa constituţională a informării, prima Cameră neputându-şi îndeplini eficient funcţia legislativă, fără a avea reprezentarea impactului modificărilor bugetare", se arată în sesizare.
"Parlamentul este obligat să aştepte punctul de vedere al Guvernului sau expirarea termenului definit de lege. (...) Senatul a ignorat existenţa acestor termene prohibitive şi a dezbătut şi adoptat legea după numai 7 zile de la momentul transmiterii solicitării către Guvern", continuă preşedintele, în sesizare.
Iohannis mai arată că punctul de vedere al Guvernului a venit în Camera Deputaţilor cu doar o zi înainte de adoptare, astfel încât nu sunt respectate exigenţele constituţionale.
Preşedintele acuză încălcarea atât a normelor constituţionale, a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, cât şi a Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016. Iohannis spune că se aplică şi în acest caz prevederile prin care sunt interziste modificări majore în fiscalitate cu 6 luni înainte de alegeri, pentru că măsurile adoptate vor produce consecinţe imediate, fiind afectată execuţia în curs a bugetului de stat, şi nu doar a bugetului viitor.
Klaus Iohannis mai spune în sesizarea de neconstituţionalitate că Parlamentul trebuia să identifice în mod concret şi sursa de finanţare necesară pentru aplicarea legii şi să găsească soluţii concrete, având în vedere faptul că eliminarea simultană a acestor taxe implică o reducere importantă a veniturilor bugetare, în condiţiile în care serviciile publice pentru care acestea se achitau trebuie prestate în continuare.
Iohannis subliniază că legea este lipsită de predictibilitate şi coerenţă, deoarece nu cuprinde soluţii legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce măsurile instituite.
În sesizare sunt incluse şi câteva exemple concrete, cum ar fi taxele privind Registrul Comerţului şi fondul de insolvenţă, care ar afecta funcţionarea Ministerului Justiţiei. "În condiţiile unui buget deja aprobat şi în care nu există nicio prevedere care să fie acoperitoare pentru realizarea acestei cheltuieli, este evident că nu există alocaţie bugetară pentru această cheltuială în bugetul Ministerului Justiţiei", se arată în sesizare.
Şeful statului vorbeşte în sesizare şi despre situaţia TVR şi a Radioului public, arătând că eliminarea taxei radio-TV este de natură să genereze interpretări cu privire la statutul salariaţilor, în cazul în care instituţiile ar rămâne bugetate doar de la stat, şi poate afecta autonomia serviciilor publice de radio şi televiziune.
"Neconcordanţa dispoziţiilor este de natură să genereze interpretări cu privire la statutul salariaţilor acestor entităţi (având în vedere faptul că în sectorul bugetar salariile sunt stabilite prin lege şi nu se negociază), contravenind regulilor de tehnică legislativă şi, totodată poate afecta autonomia serviciilor publice de radio şi televiziune, astfel cum este aceasta consacrată de art. 31 alin.(5) din Constituţie", se arată în sesizare.
Iohannis contestă şi oportunitatea eliminării taxelor consulare de urgenţă.
"Taxele de urgenţă încasate pentru prestarea serviciilor consulare constituie un venit extrabugetar al Ministerului Afacerilor Externe, venit din care se asigură, printre altele, plata cheltuielilor de transport al cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite şi fără resurse financiare şi al copiilor fără tutelă, inclusiv plata pentru cheltuielile de transport, cazare şi diurnă pentru persoanele însoţitoare, în cazul în care se impune repatrierea asistată, precum şi pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul. Însă, eliminarea taxelor consulare atrage, în mod accesoriu, eliminarea posibilităţii de a încasa taxe de urgenţă pentru prestarea serviciilor consulare în termen de 48 de ore, potrivit art. 7 din Legea nr. 198/2008. Astfel, prin diminuarea fondului taxelor de urgenţă, se creează un impediment în soluţionarea cazurilor umanitare, în lipsa măsurilor financiare compensatorii", mai arată preşedintele.
Iohannis critică şi eliminarea timbrului de mediu, spunând că sunt afectate programele finanţate din fonduri externe nerambursabile în lipsa unor măsuri compensatorii, dar ar încălca şi normele UE în materie.
În final, Iohannis avertizează că prin această lege România riscă să depăşească ţinta de 3% de deficit, agreată de ţara noastră în faţa organismelor internaţionale.
"Legea privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative stabileşte măsuri cu impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat. La evaluarea impactului bugetar, respectiv la sustenabilitatea măsurilor, trebuiau avute în vedere inclusiv măsurile de relaxare fiscală instituite prin Codul Fiscal, care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, precum şi normele adoptate deja care determină majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat. În raport de influenţele financiare generate de aplicarea normelor adoptate, se creează premisele unui dezechilibru bugetar, cu consecinţa neîncadrării în Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (MTO) în anii 2017, 2018 şi 2019 şi a nerespectării obligaţiilor ce revin României", se arată în sesizare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
