Judecătoarele CCR Simina Tănăsescu şi Livia Stanciu au formulat opinie concurentă la decizia CCR privind neconstituţionalitatea hotărârii Parlamentului de revocare a Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului, ele considerând că în hotărârea Legislativului trebuia precizată şi clar identificată fiecare faptă ori omisiune imputată Avocatului Poporului, precum şi atribuţia corespunzătoare ce nu a fost realizată sau a fost realizată defectuos ori abuziv. De asemenea, cele două judecătoare nu sunt de acord cu faptul că decizia Curţii a inclus şi prevederea expresă referitoare la reîntoarcerea Renatei Weber pe postul deţinut. ”Atunci când este învestită cu verificarea constituţionalităţii unor hotărâri parlamentare cu caracter individual, Curtea Constituţională nu este instanţă judiciară de contencios administrativ pentru a putea dispune repunerea în situaţia anterioară a persoanelor vizate de actul individual invalidat”, argumentează cele două judecătoare CCR.
”Considerăm că în Hotărârea Parlamentului nr.36/2021 trebuia precizată şi clar identificată fiecare faptă ori omisiune imputată Avocatului Poporului, precum şi atribuţia corespunzătoare ce nu a fost realizată sau a fost realizată defectuos ori abuziv, inclusiv prin menţionarea normelor juridice astfel încălcate”, afirmă cele două judecătoare în opinia concurentă la decizia Curţii Constituţionale privind Hotărârea Parlamentului prin care Renate Weber a fost revocată din funcţia de Avocat al Poporului.
Curtea a concluzionat în sensul că Avocatul Poporului răspunde numai în fata Parlamentului, activitatea sa fiind supusă controlului parlamentar.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Ca urmare, Parlamentul este singura autoritate în măsură să aprecieze dacă activitatea desfăşurată de Avocatul Poporului, în calitatea sa de conducător al instituţiei, s-a realizat în limitele stabilite de Constituţie şi lege sau, dimpotrivă, cu încălcarea acestora şi, în consecinţă, printr-o evaluare obiectivă în cadrul căilor şi procedurilor exclusiv parlamentare, să dispună măsurile legale.
Pe cale de consecinţă, Avocatul Poporului este supus controlului parlamentar, dar acest control parlamentar, ce poate fi concretizat inclusiv în evaluarea Avocatului Poporului în vederea revocării sale, trebuie să se desfăşoare printr-o evaluare obiectivă şi în conformitate cu Constituţia, regulamentele parlamentare şi legile incidente în materie, consideră cele două judecătoare.
În opinia lor, prin urmare, pentru revocarea Avocatului Poporului nu este suficientă respingerea rapoartelor anuale, ci trebuie respectate prevederile art.9 din Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, respectiv ”trebuie identificate fapte concrete sau omisiuni evidente în exercitarea atribuţiilor sale, prin care Avocatul Poporului a încălcat norme explicit identificate din Constituţie ori din legea sa de organizare şi funcţionare sau care s-au concretizat într-o deturnare abuzivă a Avocatului Poporului de la rolul său constituţional”.
”Mai precis, revocarea Avocatului Poporului nu poate avea loc pentru realizarea atribuţiilor sale, ci pentru nerealizarea atribuţiilor sale ori pentru realizarea defectuoasă a acestora sau pentru exces de putere”, explică Simina Tănăsescu şi Livia Stanciu în opinia concurentă.
”De aceea, considerăm că în Hotărârea Parlamentului nr.36/2021 trebuia precizată şi clar identificată fiecare faptă ori omisiune imputată Avocatului Poporului, precum şi atribuţia corespunzătoare ce nu a fost realizată sau a fost realizată defectuos ori abuziv, inclusiv prin menţionarea normelor juridice astfel încălcate. Acest lucru a fost respectat doar în privinţa netransmiterii raportului special privind problemele de sistem constatate în cazul crimelor de la Caracal, prin evocarea art.15 alin.(2) din Legea nr.35/1997, dar lipseşte în privinţa tuturor celorlalte fapte enumerate în instrumentul de prezentare şi motivare a Hotărârii Parlamentului nr.36/2021. În atare condiţii Hotărârea Parlamentului nr.36/2021 este neconstituţională pentru că a fost adoptată fără respectarea condiţiilor de fond referitoare la revocarea Avocatului Poporului, aşa cum sunt acestea stabilite în prezent de art.9 din Legea nr.35/1997, ceea ce poate conduce la concluzia unei manifestări arbitrare a Parlamentului, cu încălcarea exigenţelor statului de drept prevăzute de art.1 alin.(3) din Constituţie şi principiului legalităţii şi supremaţiei Constituţiei prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie. Exigenţele de natură procedurală menţionate de art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997 au fost însă respectate”, afirmă ele.
De asemenea, ele consideră şi că, atunci când este învestită cu verificarea constituţionalităţii unor hotărâri parlamentare cu caracter individual, Curtea Constituţională nu este instanţă judiciară de contencios administrativ pentru a putea dispune repunerea în situaţia anterioară a persoanelor vizate de actul individual invalidat.
”De asemenea, neaflându-ne nici în prezenţa unui conflict juridic de natură constituţională, credem că jurisdicţia constituţională nu poate preciza autorităţilor publice conduita de urmat şi nu poate dispune cu privire la reluarea sau nu a mandatului de Avocat al Poporului de către doamna Renate Weber”, precizează cele două judecătoare.
Ele conchid că sesizarea de neconstituţionalitate formulată de grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor şi Senat trebuia admisă, cu consecinţa constatării neconstituţionalităţii Hotărârii Parlamentului României nr.36/2021.
Curtea Constituţională a decis săptămâna trecută, cu unanimitate de voturi, că, actul de revocare a Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului este neconstituţional şi că încetează să mai producă efecte juridice.
”Prin urmare, în temeiul art.147 alin.(4) din Constituţie, care consacră caracterul general obligatoriu şi efectele pentru viitor ale deciziilor Curţii Constituţionale, Curtea menţionează că, de la data publicării deciziei sale în Monitorul Oficial al României, doamna Renate Weber îşi reia calitatea de Avocat al Poporului, urmând a-şi exercita mandatul constituţional pentru care a fost numită prin Hotărârea Parlamentului României nr.18/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.524 din 26 iunie 2019. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, arată comunicatul de presă de marţi al CCR”, se arăta în decizia Curţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
