Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, în deschiderea şedinţei de Guvern, că proiectul de buget pe 2022 care va fi aprobat astăzi este unul ”echilibrat, responsabil şi realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanţare şi să consolideze economia, pe termne mediu şi lung, valorificând resursele financiare pe care Uniunea Europeană ni le oferă”.
”Vom aproba un buget echilibrat, responsabil şi realist”, a spus premierul, în deschiderea şedintei de Guvern, el precizând că acesta a fost realizat în urma unui proces responsabil şi ţine cont de situaţiile dificile cu care se confruntă România.
”Bugetul pe 2022 răspunde atât aşteptărilor imediate cât şi unei viziuni de dezvoltare şi oportunităţilor viitoare ce au ca scop o viaţă mai bună pentru cetăţenii României”, a spus el.
Premierul a mai arătat că filosofia din construcţia bugetului se bazează pe predictibilitate şi stabilitate.
”Am reuşit, prin bugetul pe anul viitor, să menţinem o serie de pârghii care pîăstrează atractivitatea investitorilor pentru economia românească dar şi să pregătim investiţii majore, finanţate din fonduri naţionale şi europene”, a arătat Ciucă.
”Aşa cum ne-am angajat, nu vom creşte taxe şi impozite, nu vom pune presiune pe mediul de afaceri. Vom menţine regimul actual al IMM-urilor, şi toate măsurile aflate în vigoare pentru susţinerea antreprenorilor”, a afimat prim-ministrul.
Şeful Executivului a enumerat priorităţile din buget: reducerea birocraţiei, extinderea digitalizării şi reconsiderarea priorităţilor de finanţare, în acord cu agenda europeană.
Nicolae Ciucă a mai spus că prin bugetul pe 2022 s-a realizat cea mai mare alocare pentru investiţii din ultimii 32 de ani, dublul sumei investiţiilor realizate în 2019.
”Fondurile însumează 88,8 miliarde lei, reprezintă practic dublul sumei investiţiilor realizate în România în 2019”, a arătat el.
Potrivit premierului, infrastructura de transport este un obiectiv al agendei cetăţenilor. Astfel, investiţiile care vor primi finanţare în cursul anului viitor sunt: Autostrada Sibiu-Piteşti, Autostrada Lugoj-Deva, Autostrada Nădăşelu-Suplacu de Barcău-Borş, incusiv legătura cu centura Oradea, Autostrada A3, Autostrada kde centură sud a Capitalei, Autostrada de centură Nord a Capitalei, drumul expres Craiova-Piteşti, drumul expres Brăila-Galaţi, podul suspendat peste Dunăre.
Premierul s-a referit şi la măsurile sociale, arătând că, aşa cum şi-au asumat prin programul de guvernare, pentru a proteja veniturile populaţiei, în special a celor cu venituri mici şi wa celor vulnerabile, s-a decis majorarea alocaţiilor, a pensiilor şi acordarea ajutorului social pentru pensionari.
”Aprobarea bugetului reprezintă garanţia că aceste măsuri se vor aplica începâned cu 1 ianuarie 2022”, a afirmat Ciucă, menţionând că bugetul Ministerului Muncii este cu 6,7% mai mare decât anul în curs.
Bugetul pentru 2022 răspunde atât aşteptărilor imediate, cât şi unei viziuni de dezvoltare şi oportunităţilor viitoare, ce au ca scop o viaţa mai bună pentru cetăţenii României. Elaborarea bugetului este rezultatul unui proces responsabil, care ţine cont de situaţiile dificile cu care se confruntă România, asemenea multor alte state.
Mă refer la criza sanitară provocată de COVID-19, şocul preţurilor la energie, respectând însă nevoia de consolidare bugetară, atât de importantă pentru creşterea sănătoasă si sustenabilă a economiei. În acest context, am reuşit, prin bugetul pentru anul viitor, sa menţinem o serie de pârghii care păstrează atractivitatea investitorilor pentru economia românească, dar şi să pregătim investiţii majore finanţate din fonduri naţionale şi europene. Filozofia bugetului pentru anul viitor se fundamentează pe stabilitate şi predictibilitate, coordonate menite să încurajeze investiţiile şi să crească atractivitatea României ca destinaţie de business.
Aşa cum ne-am angajat, nu vom creşte taxe şi impozite, nu vom pune presiune asupra mediului de afaceri. Vom menţine regimul fiscal actual al IMM - urilor, schemele de ajutor de stat pentru încurajarea investiţiilor si toate măsurile aflate în vigoare pentru susţinerea antreprenorilor.
Reducerea birocraţiei, extinderea digitalizării şi reconsiderarea priorităţilor de finanţare în acord cu agenda europeană sunt coordonate reflectate în bugetul pentru anul viitor. Pregătim cât mai temeinic oportunităţile de utilizare a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 şi a celor de care România va beneficia prin Planul Anual de Redresare si Rezilienţă, pentru a creşte economia românească pe baze solide.
Avem pe masa şedinţei de Guvern bugetul ce include cea mai mare alocare pentru investiţii din ultimii 32 de ani. Fondurile însumează aproximativ 88,8 miliarde lei. Reprezintă practic dublul sumei investiţiilor realizate în România în anul 2019. Valoarea acestor bani constă în beneficiile pe care le vor aduce pentru oameni proiectele realizate.
Pentru că infrastructura de transport este un obiectiv al agendei cetăţenilor, doresc să menţionez câteva dintre investiţiile care vor primi finanţare în cursul anului viitor: autostrada Sibiu – Piteşti, autostrada Lugoj – Deva, autostrada Nădăşelu - Suplacu de Barcau - Borş, inclusiv legătura Centura Oradea, autostrada A3, autostrada Câmpia Turzii – Ogra - Târgu Mureş, autostrada de Centură Sud a municipiului Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind Centura existentă, autostrada de Centură Nord a municipiului Bucureşti, drumul expres Craiova – Piteşti, Drumul expres Brăila – Galaţi, podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila, autostrada Ploiesti – Buzău.
Premierul a arătat că, pentru a proteja veniturile populaţiei, îndeosebi ale persoanelor cu venituri mici sau din categorii vulnerabile, s-a stabilit un pachet de măsuri sociale: majorarea alocaţiilor pentru copii, a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, creşterea pensiilor şi acordarea ajutorului social pentru pensionari.
Aprobarea bugetului reprezintă garanţia că aceste măsuri se vor aplica începând cu 1 Ianuarie 2022. Ministerului Muncii va avea un buget cu 6,7% mai mare faţă de anul în curs.
Guvernul spune că asigură finanţarea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului şi ajutoare pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece, prin reducerea la 5% a Taxei pe Valoarea Adăugată pentru energia termică în sistem centralizat, pe perioada iernii, pentru a reduce efectele creşterii preţului la gazele naturale.
”Bugetele locale vor avea importante alocări din taxa pe valoarea adăugată, precum şi din celelalte surse de finanţare reglementate de lege. Bugetul pentru anul 2022 răspunde aşteptărilor justificate ale societăţii, dar corespunde şi proiecţiilor de dezvoltare ale României. Banul public este alocat responsabil, oportun si transparent”, a arătat Ciucă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
