Motreanu, despre compesaţiile mici pe care le alocă CE fermierilor: Comisarul european pentru Agricultură mi-a spus foarte clar ca România, prin Ministerul Agriculturii, nu a putut demonstra pierderile avute

„Am solicitat explicaţii în legătură cu suma de 10,05 milioane de euro propusă pentru fermierii români afectaţi de afluxul de grâne la preţuri scăzute din Ucraina. Subiectul a fost abordat în cadrul întâlnirii cu comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski. Explicaţiile oferite de comisarul european ridică semne de întrebare privind modul cum au fost reprezentate interesele fermierilor români. I-am spus comisarului european, care a fost prezent la lucrările Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, că propunerea referitoare la România, pe care a prezentat-o recent, nu respectă principiile agriculturii Uniunii Europene: securitate, stabilitate, sustenabilitate şi solidaritate. I-am transmis comisarului european că este o mare prăpastie între calculul pe care l-a prezentat şi calculul făcut în ţară. România a declarat 20 de judeţe afectate, însă, potrivit Ministerul Agriculturii, Comisia Europeană a luat în calcul doar 10% dintre acestea, respectiv două judeţe. Am solicitat revizuirea sumei alocate României, luând în calcul şi restul judeţelor afectate”, a scris Dan Motreanu, joi pe Facebook.

Europarlamentarul PNL a mai spus că, în ceea ce priveşte pierderile suferite de fermierii români pe diferenţele de preţ dintre preţul mediu naţional al cerealelor şi preţul cerealelor din zonele afectate de afluxul de cereale din Ucraina, Comisia a constatat o pierdere de 45,84 milioane de euro, pentru toate cele trei produse care se încadrează la despăgubiri, respectiv porumb, grâu şi floarea soarelui.

„În cele din urmă, Comisia Europeană a luat în calcul doar pierderea la porumb, care se ridică la 20,1 milioane de euro din care Comisia va susţine 10,0505 milioane de euro, restul va putea fi susţinută de partea română. Am vrut să aflu de ce nu au fost luate în calcul şi pierderile înregistrate de agricultorii români pentru grâu şi floarea soarelui, care însumat înseamnă 27,73 milioane de euro şi am solicitat să fie corectată această situaţie. Comisarul european, cu care am discutat la finalul şedinţei, atât împreună cu colega mea Carmen Avram, cât şi în particular, ne-a spus foarte clar ca România, prin Ministerul Agriculturii, nu a putut demonstra pierderile avute. Comisarul european ne-a explicat că a avut şi o discuţie particulară cu ministrul Agriculturii, Petre Daea”, a completat Motreanu.

Motreanu mai precizează că „la calculul impactului grânelor ucrainene ieftine, s-au avut in vedere două elemente: oferta excesivă (media intre producţia internă, importul şi exportul) si valoarea pierderii producţiei”.

„Comisia susţine că, în 2022, România a raportat secetă şi o recoltă mai mică şi că importurile făcute sunt in măsură să acopere necesarul primit. De asemenea, comisarul pentru agricultură a sustinut ca România nu a prezentat o situaţie clară privind cantitatea exactă de cereale aflată acum în depozite. A fost luată în considerare situaţia actuală faţă de media celor cinci ani înainte de război, iar creşterea producţiei s-a constatat doar în două state, Polonia şi Bulgaria. Janusz Wojciechowski a declarat că România a primit ajutor deoarece are un rol preponderent în culoarele de solidaritate. În România, deşi producţia a fost mică, toate spaţiile de stocare erau deja pline. El a susţinut că preţurile cerealelor au fost afectate în toate statele membre, nu doar în cele învecinate Ucrainei. Comisarul a mentionat ca pentru a elibera mai mult de 56 de milioane din cei 450 de milioane de euro disponibili în rezerva de criza PAC, ar fi fost nevoie de susţinerea majorităţii statelor membre la votul în Consiliu. Având în vedere că sunt doar cinci state membre afectate de cerealele ucrainiene si foarte multe alte cereri de a accesa aceasta rezerva PAC din partea celorlalte state, o sumă mai mare de 56 milioane de euro nu ar avea şanse să treaca la votul de la sfârşitul lunii martie”, a conchis Motreanu.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, întrebat joi la Bruxelles ce explicaţii a primit pentru faptul că CE a decis să aloce doar 10 milioane euro compensaţii pentru producătorii supuşi şocului importurilor de cereale din Ucraina, că cei din Comisia Europeană trebuiau să ţină cont de faptul că România a făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina către pieţele lumii. „Este regretabil că astfel de abordări ultra birocratice pun sub semnul întrebării buna credinţă a Comisiei”, a adăugat şeful statului.

Comisia Europeană a anunţat, luni, că vrea să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, o rezervă în valoare totală de 56,3 milioane euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), pentru a compensa pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase venite din Ucraina  şi pentru a limita impactul dezechilibrelor pieţei.

Prin urmare, CE a propus alocarea sumei de 29,5 milioane euro pentru Polonia, suma de 16,75 de milioane euro pentru Bulgaria, iar 10,05 milioane euro pentru România. Totodată, Comisia Europeană va autoriza cele trei state să dubleze sumele alocate, prin ajutoare de stat.

Ministrul Agriculturii Petre Daea a explicat că a făcut tot ceea ce a trebuit pentru ţară şi pentru fermieri, după ce Comisia Europeană a decis să aloce României doar 10,05 milioane euro, din rezerva UE, drept compensaţii pentru producătorii supuşi şocului importurilor de cereale din Ucraina, mai puţin decât Bulgaria şi Polonia. El a adăugat că suma de la CE se va dubla cu suma care va fi alocată de la bugetul statului, „în aşa fel încât să dăm sprijin fermierilor care au cereale în magazii şi nu comercianţilor de cereale”.