Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova Igor Grosu a precizat, marţi, că este mândru că ţara sa are o femeie preşedintă şi Republica Moldova poate oferi un exemplu de leadership feminin, la cele mai înalte niveluri în stat. „Sunt bucuros că fetele mele şi toate femeile din Moldova vor fi motivate şi inspirate să îşi îndeplinească visurile şi să devină ce îşi doresc”, a mai precizat Grosu.
„Acum un an, aici la Bucureşti, în numele Republicii Moldova, exprimam gratitudinea pentru sprijinul frăţesc pe care România ni l-a acordat în pandemie, dar astăzi încercări şi mai mari s-au abătut peste regiunea noastră, în imediata noastră vecinătate. Agresiunea Rusiei în Ucraina pune la grea încercare pacea şi întregul sistem de securitate internaţional. A declanşat o serie de crize de ordin energetic, economic, umanitar, cărora trebuie să le facem faţă cu toţii. Aceste crize ne arată cine ne sunt prietenii adevăraţi şi cine falşi. Noi o spunem de fiecare dată cu voce tare, nu în şoaptă, cum o făceau alţii – mulţumesc România pentru sprijinul dezinteresat, pentru donaţii, pentru gaze, pentru lumină, pentru că putem reuşi în mod practic să ne conectăm la Europa”, a afirmat Igor Grosu, marţi la la Conferinţa internaţională „Femeile parlamentare din România şi promovarea egalităţii de gen ca angajament naţional” organizată de către Senatul României.
El a mai spus că Republica Moldova poate oferi un exemplu de leadership feminin, la cele mai înalte niveluri în stat.
„Astăzi am venit în Parlamentul României cu două femei – preşedinta Maia Sandu şi preşedinta Comisiei politică externă şi integrare europeană Doina Gherman pentru vă vorbi despre importanţa femeilor în actul guvernării. La acest capitol, noi ca ţară putem oferi un exemplu de leadership feminin, la cele mai înalte niveluri de stat – o femeie preşedintă, o femeie prim-ministră, o femeie preşedintă a Curţii Constituţionale, o femeie în fruntea procuraturii anticorupţie, o ministră a Afacerilor Interne, 40 de femei deputat. Fiind înconjurat de atâtea femei libere, am avut nenumărate ocazii să învăţ din inteligenţa, capacitatea de organizare, empatia şi creativitatea doamnelor, dar şi să înţeleg că e nevoie să sprijinim fetele şi femeile să îşi împlinească potenţialul şi să contribuie la dezvoltarea societăţilor noastre. Din acest punct de vedere, putem spune cu certitudine că Republica Moldova reprezintă un exemplu de urmat pentru multe ţări, dar şi instituţii internaţionale. Mă bucur să constat că experienţa noastră inspiră şi alte state să aprobe cote de reprezentare în organele lor legislative. Eu sunt mândru că Republica Moldova are o femeie preşedintă care demonstrează, prin aptitudinea şi activităţile ei, că şi o ţară mică poate fi respectată, că o ţară mică poate avea o inimă mare şi poate fi puternică, în cele mai grele timpuri. Sunt bucuros că fetele mele şi toate femeile din Moldova vor fi motivate şi inspirate să îşi îndeplinească visurile şi să devină ce îşi doresc”, a completat Grosu.
Acesta a amintit şi despre cotele de gen în Parlamentul Republicii Moldova şi a precizat că în Legislativ sunt 40 de femei deputate din 101, ceea ce reprezintă 40%.
„În 2019, când Partidul Acţiune şi Solidaritate avea doar 15 deputaţi, deputata PAS Doina Gherman a insistat ca, pe lângă cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, să fie introdusă şi cerinţa de minim 4 candidate la fiecare 10 locuri, în listele de partide la alegerile parlamentare. Astăzi, în Parlamentul Republicii Moldova sunt 40 de femei deputate din 101, ceea ce reprezintă 40%, iar PAS este reprezentat în Parlament de 26 de femei deputate, ceea ce reprezintă 41% din 63 de deputaţi din facţiunea PAS. Partidul Acţiune şi Solidaritate a susţinut întotdeauna cota reprezentativităţii de gen şi a respectat norma prevăzută de lege care presupune o cotă minimă de reprezentare de 40% la constuirea forurilor de conducere a partidelor politice”, a explicat preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.
El a a amintit şi despre faptul că Republica Moldova a ratificat, în luna octombrie a anului trecut, Convenţia de la Istanbul, un prim pas în combaterea violenţei împotriva femeilor şi fetelor.
„După lungi discuţii, Republica Moldova a ratificat, în octombrie 2021, Convenţia Consiliului Europei cu privire la combaterea violenţei împotriva femeii şi a violenţei domestice, cunoscută drept Convenţia de la Istanbul, cel mai complex document internaţional care abordează problema violenţei domestice. La 1 mai 2022, Convenţia a intrat în vigoare în Republica Moldova. Ratificarea acestei Convenţii e un lucru foarte important, dar nu şi suficient. Este doar un început în lupta cu violenţa împotriva femeilor şi fetelor. Convenţia trebuie pusă în aplicare la toate nivelurile. În 2022, la Chişinău, în Parlamentul Republicii Moldova, a fost lansată platforma femeilor deputate, un instrument util pentru promovarea dialogului şi a soluţiilor comune, nepartizane, pentru problemele cu care se confruntă femeile, copiii, bătrânii, categoriile defavorizate în Republica Moldova. Republica Moldova a înregistrat rezultate bune care trebuie apreciate şi valorificate în ceea ce priveşte egalitatea de gen, dar cele mai mari schimbări abia urmează şi trebuie să le facem împreună”, a conchis Igor Grosu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
