Goţiu: Împădurim România, DNA a pădurilor, conservarea şi protejarea biodiversităţii sunt câteva dintre condiţiile USR-PLUS pentru a fi parteneri într-o viitoare coaliţiei de guvernare

„Împădurim România, este unul dintre angajamentele majore ale USR PLUS, şi înseamnă creşterea capacităţii de împădurire, astfel încât, să ajungem să recuperăm şi să transformăm în pădure 500.000 de hectare de terenuri degradate ori în pericol de deşertificare până în 2050. Conservarea şi protejarea biodiversităţii, în acord cu ambiţiosul Pact Verde al UE, mai înseamnă şi o lege pentru interzicerea tăierilor de păduri în parcurile naţionale, creşterea suprafeţelor ariilor naturale protejate până la 30% din suprafaţa ţării, realizarea Catalogului Pădurilor Virgine şi protejarea lor, implementarea Hărţilor Inspire ori protejarea râurilor şi a surselor de apă curată. Am iniţiat DNA-ului Pădurilor l-am trecut prin Parlament şi doar o şmecherie a Guvernului Orban, cu complicitatea CCR, a făcut ca instituţia să nu fie deja înfiinţată. Vă asigur că în primele luni ale anului 2021 legea va intra în vigoare. Am depus şi trecut amendamente pt transpunerea integrală a Directivelor Ape, Habitate ori Noua Directivă EIA, am luptat doi ani cu Legea Antirâuri. Ducem lupta mai departe şi, săptămâna viitoare, vom depune o lege de abrogare a prevederilor toxice, care permit distrugerea discreţionară a râurilor de munte”, a declarat Mihai Goţiu joi într-o conferinţă de presă, în care a prezentat propunerea Alianţei USR-PLUS pentru mediu, din programul de guvernare.

 

El a vorbit şi despre realitatea care se ascunde în spatele poluării, oferind nişte cifre cum ar fi faptul că 25.000 de persoane mor în România din cauza poluării.

 

„În România, 25.000 de persoane îşi pierd viaţa în fiecare an din cauza bolilor provocate de poluare. Una dintre cauzele majore ale ratei de mortalitate cauzate de COVID-19 din România, mult peste media europeană, sunt şi aceste boli respiratorii cauzate de poluare. Iar dincolo de suferinţa umană, imposibil de cuantificat financiar, stau pierderile economice, de asemenea, uriaşe: un miliard de euro, în fiecare an, valoarea lemnului tăiat ilegal, anual, din pădurile României; 11 miliarde de euro, în fiecare an, costurile sociale de sănătate asociate poluării din marile noastre oraşe. De aceea, afirm fără echivoc: mediul va fi una dintre priorităţile viitoarei guvernări. Punctual, să dau doar un exemplu - şi îi transmit şi domnului Ludovic Orban - că înfiinţarea şi operaţionalizarea DNA-ului Pădurilor, mai exact a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, este una dintre condiţiile USR PLUS în lipsa căreia nu putem avea o eventuală coaliţie de guvernare”, a completat Goţiu..

 

La rândul său Raul Pop, membru în cadrul Consiliului Naţional PLUS şi expert în problematica gestionării deşeurilor, a vorbit despre problemele cu care se confrută România, printre care se numără şi modul în care sunt gestionate chestiunile legate de mediu de către factorul politic.

 

„Nu putem depinde în ceea ce priveşte calitatea mediului şi a factorilor care afectează sănătatea umană de un individ, fie el şi ministru, sau de un minister. Prea multă vreme, mediul a fost un subiect secundar pentru factorul politic. România face parte din acest club exclusivist al UE care şi-a propus ca până în 2050 să devină neutră din punct de vedere climatic. Suntem ţara care poate să aibă un rol de lider european, din acest punct de vedere, dar în acelaşi timp suntem ţara în care lucrăm cel mai puţin la nivel instituţional pentru acest lucru.  Avem nevoie de o clasă politică ce administrează performant mediul şi resursele naturale, care înţelege şi respectă câteva principii de bază: poluatorul plăteşte, este o condiţie de bază. Nu ne mai putem permite să trăim într-un mediu poluat în care nimeni nu răspunde de nimic; există o prioritate în gestionarea deşeurilor. Trebuie să înţelegem că deşeurile sunt resurse, că pot să rămână nişte probleme de mediu dacă noi le tratăm ca nişte lucruri de care trebuie doar să scăpăm, aruncându-le undeva”, a explicat Raul Pop.

 

Acesta a vorbit şi despre necesitatea transparentizării modului în care sunt aplicate reglementărilor de mediu. 

 

„Avem mare nevoie să transparentizăm modul în care se aplică reglementările de mediu. Avem, în momentul de faţă, situaţii în care organe ale statului comunică public că există o poluare, dar nu găsim cauzele. Ştim foarte bine că în marile aglomerări urbane, cam în toate în care măsurăm, avem probleme de calitate a aerului. Avem probleme legate de gestiunea deşeurilor – avem un plan naţional de gestionare a deşeurilor care, până acum, nu a creat niciun fel de progres semnificativ. Avem nevoie ca industria să înţeleagă că trecem printr-o adevărată revoluţie industrială. Dacă ultima s-a bazat pe utilizarea combustibililor fosili, suntem în situaţia, acum, în care trebuie să ieşim din acest model. Trebuie să încurajăm producerea, distribuirea şi utilizarea energiilor regenerabile, trebuie să găsim modalităţi prin care creăm valoare fără să mai creăm impact de mediu”., a conchis Pop.

Urmărește-ne și pe Google News