Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată sesizarea formulată de către USR şi partidul Forţa Dreptei la legea care aprobă ordonanţa de urgenţă a Guvernului 73/2023 privind unele măsuri bugetare şi care prevede că, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a acestei OUG, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi alocate, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite.
„În esenţă, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât justificarea urgenţei reglementării a fost făcută în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, iar Guvernul este cel care conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice. Aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar pe calea controlului parlamentar. Aşadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere, forul legislativ având competenţa de a cenzura ordonanţa de urgenţă a Guvernului, atât sub aspectul legalităţii, cât şi al oportunităţii”, arată comunicatul de presă al CCR.
Totodată, Curtea a reţinut că „nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 135 şi ale art. 137 din Legea fundamentală, întrucât legiuitorul a instituit două tipuri diferite de finanţări aflate la dispoziţia Guvernului, cu destinaţii diferite. Astfel, Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar [art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice], în vreme ce Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului este cel care se repartizează pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate [art. 30 alin. (4) din Legea nr. 500/2002]”, mai indică sursa citată.
Nici Constituţia şi nici jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional nu impun Guvernului să aleagă între accesarea sumelor aflate în Fondul de rezervă bugetară şi rectificarea bugetară, esenţial fiind ca măsura să fie adoptată de Guvern prin proiecte de lege sau prin acte normative cu putere de lege, supuse ulterior analizei Parlamentului, care se va pronunţa în sensul aprobării sau respingerii iniţiativei legislative ori a ordonanţei, după caz, controlând, astfel, actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunităţii intenţiei/actului de legiferare, mai argumentează CCR.
„Alegerea uneia sau alteia dintre cele două surse de finanţare aflate la dispoziţia Guvernului este o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern”, conchide sursa menţionată.
Pe 21 noiembrie 2023, USR şi Forţa Dreptei au formulat această sesizare la Curtea Constituţională.
Actul normativ are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri bugetare, prin instituirea unor derogări de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, în sensul în care, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi alocate, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite.
De asemenea, legea în cauză instituie derogări de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. a) şi c) şi art.26 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 69/2010, respectiv de la art. 2 alin. (2), art. 3 alin. (5) şi Anexa nr. 1 din Legea nr. 360/2022, în sensul în care, cu fondurile suplimentate în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat la titlul „Cheltuieli de personal” este majorat plafonul nominal al cheltuielilor de personal al bugetului de stat, precum şi plafonul nominal şi cel exprimat ca procent în Produsul Intern Brut al bugetului general consolidat.
Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au sesizat, marţi, acest act normativ. Cele două partide susţin că prin această lege „majoritatea PSD-PNL din Parlament i-a dat voie premierului Marcel Ciolacu să aloce discreţionar, cu încălcarea legilor României, tot mai multe miliarde din Fondul de Rezervă al Guvernului, fond care ar trebui să fie destinat doar cheltuielilor urgente sau neprevăzute”.
Liderul USR, Cătălin Drulă îl acuză pe Marcel Ciolacu că „şi-a creat un buget paralel, din care împarte bani când şi cui vrea el”.
„Marcel Ciolacu îşi permite, cu aprobarea tacită a preşedintelui-turist de lux, ceea ce nu şi-a permis niciun alt premier în istoria recentă a României: şi-a creat un buget paralel, din care împarte bani când şi cui vrea el. Nu a făcut rectificare bugetară, ca să nu se vadă dimensiunile dezastrului pe care l-a creat în finanţele statului, dar, în schimb, dă bani în fiecare săptămână ba pentru nişte salarii şi pensii speciale pe la diverse ministere, ba pentru servicii, ba chiar şi preşedintelui mereu absent. Faţă de cât au preconizat la începutul anului, au cheltuit din Fondul de Rezervă de peste 15 ori mai mult, depăşind 10 miliarde de lei. Ciolacu trebuie să răspundă pentru asta, nu poate ocoli Parlamentul şi Constituţia după bunul plac”, a explicat Cătălin Drulă, potrivit unui comunicat de presă al USR.
El mai spune că „sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei vizează legea de aprobare a OUG 73/2023, prin care deputaţii PSD-PNL, susţinuţi de cei ai UDMR şi ai minorităţilor naţionale, i-au dat voie lui Marcel Ciolacu, cu derogare de la legile în vigoare, să folosească în 2023 banii din Fondul de rezervă bugetară pentru finanţarea de cheltuieli curente şi de capital”.
„Folosirea rezervei bugetare pentru alte cheltuieli decât cele urgente sau neprevăzute creează premisele unor posibile abuzuri şi utilizări nejustificate ale fondurilor publice. Absenţa unor criterii clare şi a restricţiilor poate duce la decizii subiective şi la cheltuieli care nu sunt în beneficiul public. Totodată, utilizarea rezervei bugetare în mod nerezonabil afectează transparenţa decizională şi responsabilitatea guvernamentală şi poate chiar submina încrederea în guvern, în condiţiile în care cetăţenii şi alte părţi interesate întâmpină dificultăţi în a evalua cum sunt utilizate fondurile publice. Nu în ultimul rând, dacă rezerva bugetară este utilizată în mod nerezonabil pentru cheltuieli planificate, capacitatea guvernului de a răspunde la situaţii neprevăzute sau de urgenţă poate fi afectată”, precizează sursa citată.
Reprezentanţii USR mai spun că „de la începutul anului până acum, prin 58 de hotărâri de Guvern, Ciolacu şi Ciucă au scos din Fondul de rezervă nu mai puţin de 10,8 miliarde de lei. Iniţial, Fondul avea prevăzute doar 680 de milioane de lei”.
La rândul lor, parlamentarii din Forţa Dreptei precizează că „practic, prin modificările legislative operate de OUG 73/2023 a fost introdus un tertip prin care Guvernul ocoleşte necesitatea adoptării rectificării bugetare”.
„Acest lucru întrucât permite Guvernului utilizarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară pentru cheltuieli care devin scadente şi sunt previzibile, şi care ar fi trebuit să fie susţinute prin intermediul rectificării bugetare şi prin actualizarea liniilor bugetare în acord cu necesităţile concrete de finanţare”, subliniază Forţa Dreptei.
Potrivit Opoziţiei, în schimb Guvernul PSD-PNL a deturnat scopul pentru care a fost constituit Fondul de rezervă, respectiv pentru cheltuieli determinate de situaţii neprevăzute sau urgente, cum ar fi dezastrele naturale, accidente sau alte cazuri care reclamă o intervenţie iminentă, inclusiv prin mijloace financiare.
„În condiţiile actuale, utilizarea nerezonabilă a rezervei bugetare poate avea consecinţe negative pe termen lung, inclusiv deteriorarea ratingului de credit al ţării şi creşterea costurilor de împrumut. Totodată, instituirea unei astfel de practici în privinţa cheltuirii fondurilor publice, utilizând criterii netransparente şi suspicionate a fi operate pe considerente de natură politică, arată un mod abuziv şi discreţionar de gestionare a bugetului de stat, adică a fondurilor provenite din taxele şi impozitele pentru care fiecare cetăţean este îndreptăţit să cunoască modul în care sunt cheltuiţi banii cu care a contribuit la bugetul public”, arată comunicatul de presă al partidului Forţa Dreptei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
