Curtea Constituţională a admis, cu unanimitate de voturi, sesizările Guvernului şi preşedintele Klaus Iohannis asupra actului normativ care modifică legea 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Astfel, legea neconstituţională merge din nou în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.
„Cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor două sesizări cu acelaşi obiect formulate de Guvernul României şi, respectiv, de Preşedintele României) şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.II şi art.III din Legea pentru modificarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă”, arată CCR, în informarea de presă.
Pe 7 ianuarie, şeful statului a sesizat CCR cu privire la acest proiect de lege adoptat de către Parlament.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„În data de 22 decembrie 2021, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (PL-x 232/2021). Legea trimisă la promulgare vizează modificarea art. 524-526 din Codul de procedură civilă, ce reglementează procedura contestaţiei la tergiversarea procesului, în vederea armonizării dispoziţiilor cu cele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 604/2020. Totodată, a fost introdusă printr-o normă distinctă, la art. III, posibilitatea contestării paternităţii stabilite pe cale judecătorească definitivă”, arată şeful statului în sesizare.
Potrivit sursei citate, norma propusă a fost adoptată cu nerespectarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la sistematizarea legislaţiei şi la unicitatea obiectului.
„Astfel, în ceea ce priveşte sistematizarea legislaţiei, art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 prevede că actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune. De asemenea, potrivit art. 14 din acelaşi act normativ, reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ; art. 14 prevede, totodată că un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act”, mai indică sursa menţionată.
Sursa amintită precizează că este de necontestat faptul că datele de stare civilă ale unei persoane trebuie să corespundă întotdeauna adevărului, aspectele referitoare la statutul unei persoane prezentând interes atât pentru acea persoană, cât şi pentru societate, tocmai pentru menţinerea certitudinii şi siguranţei raporturilor civile patrimoniale şi nepatrimoniale, dar şi de altă natură juridică la care acea persoană este parte.
„Considerăm că paternitatea stabilită pe cale judecătorească nu poate fi contestată, printr-o nouă acţiune, prescriptibilă în termenul general de prescripţie de 3 ani, de către „tatăl din afara căsătoriei” - întrucât hotărârea judecătorească se bucură de autoritate de lucru judecat. Or, prezumţia de adevăr a hotărârii judecătoreşti prin care s-a stabilit paternitatea nu poate fi înlăturată/răsturnată decât prin exercitarea căilor ordinare sau extraordinare de atac prevăzute de lege. În ceea ce priveşte acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, aceasta este o acţiune personală în reclamaţie de stare civilă ce are ca obiect determinarea legăturii de filiaţie dintre copilul din afara căsătoriei şi tatăl său, şi, de aceea, ea aparţine copilului”, mai argumentează Klaus Iohannis, în sesizarea transmisă la CCR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
