Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a arătat, într-un mesaj transmis, miercuri, la lansarea studiului ”Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, că România are capacitatea de a construi un sistem fiscal modern, care să încurajeze dezvoltarea economică sustenabilă şi să asigure o colectare eficientă a veniturilor, menţionând însă că acest lucru nu se poate face fără dialog, fără expertiză şi fără măsurare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis, miercuri, un mesaj la evenimentul de lansare a studiului ”Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, realizat de The Tax Institute. Mesajul a fost prezentat de Dragoş Anastasiu, consilier onorific al preşedintelui interimar al României pentru relaţia cu mediul de afaceri, în cadrul evenimentului organizat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din Bucureşti.

”Fiscalitatea nu este doar o chestiune tehnică, ci şi una de încredere, de echilibru şi planificare strategică. Predictibilitatea, transparenţa şi echitatea trebuie să fie piloni ai politicii fiscale, iar aceste principii se construiesc prin dialog şi prin politici publice bazate pe dovezi. Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri este una dintre acele măsuri care ar trebui atent analizate înainte de implementare şi, în acest proces, trebuie evaluată riguros din punctul de vedere al eficienţei şi al sustenabilităţii. Studiul de faţă este un exemplu concret de analiză profesionistă, cu o abordare sectorială, care ar trebui să stea la baza oricărei decizii viitoare în acest domeniu”, a arătat Ilie Bolojan, în mesajul transmis.

El a adăugat că îşi doreşte ca procesul legislativ fiscal să se înscrie pe un făgaş al parteneriatului şi al dialogului constructiv.

”Pentru îndeplinirea acestui deziderat, este necesar ca, înainte de implementarea unor măsuri fiscale, să avem analize detaliate cu privire la impactul lor potenţial, să ne asigurăm că nu creăm ameninţări pentru economie şi bariere în calea atragerii de noi investiţii. Invit, aşadar, experţii din administraţie, mediul academic şi sectorul privat să accepte această invitaţie la un dialog sincer pentru găsirea de soluţii eficiente”, a afirmat preşedintele interimar.

Potrivit acestuia, studiul relevă un aspect esenţial: Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri aduce aproximativ un miliard de euro în buget, în timp ce doar din frauda de TVA România pierde peste 9 miliarde de euro. Conform statisticilor Comisiei Europene, încă din 2015, România se află pe primul loc la decalajul încasărilor din TVA, cel mai mic deficit de TVA înregistrându-se în Olanda (0,2%), în timp ce ţara noastră se află la 36,7%.

”Impactul negativ al evaziunii fiscale asupra economiei este prea mare pentru a fi ignorat. În contextul actual, orice măsură fiscală trebuie evaluată nu doar după veniturile generate, ci şi după efectele secundare pe care le produce asupra mediului economic şi asupra competitivităţii pe termen lung. Mesajul acestui studiu este clar: avem la dispoziţie toate instrumentele necesare pentru a construi un sistem fiscal modern şi eficient, dar succesul depinde de colaborarea noastră reală şi de capacitatea de a acţiona pe baza unor analize solide. România are nevoie de decizii gândite bine pe termen mediu şi lung, nu de măsuri de urgenţă adoptate pe moment”, a transmis Ilie Bolojan.

El a reiterat importanţa principiilor fundamentale ale unui sistem fiscal sănătos: neutralitate, proporţionalitate şi capacitatea de a sprijini competitivitatea economică. Realitatea ne arată că impozitele care se bazează pe cifra de afaceri, şi nu pe profit, pot distorsiona aceste principii, afectând în special sectoarele cu marje mici, cu investiţii mari sau cu cicluri economice lungi, a menţionat preşedintele interimar.

”Cred cu tărie că România are capacitatea de a construi un sistem fiscal modern, care să încurajeze dezvoltarea economică sustenabilă şi să asigure o colectare eficientă a veniturilor. Acest lucru nu se poate face fără dialog, fără expertiză şi fără măsurare. Este timpul ca încrederea între stat şi mediul economic să fie reconstruită pe baze solide, iar transparenţa şi colaborarea trebuie să fie primele cărămizi”, a conchis el.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.