Administraţia Prezidenţială, detalii despre participarea preşedintelui la Summitul Uniunea Europeană-Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) şi la reuniunea Consiliului European / Subiectele abordate

Administraţia Prezidenţială a transmis, joi seară, un comunicat, după participarea preşedintelui Iohannis la Summitul Uniunea Europeană-Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) şi la reuniunea Consiliului European, care au avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei. 

”Summitul UE-ASEAN din 14 decembrie, care a marcat 45 de ani de dialog între cele două regiuni, a fost primul Summit la care au participat, alături de reprezentanţii instituţiilor europene, şi cei 27 de lideri ai statelor Uniunii Europene, marcând astfel o premieră istorică. Într-un context global plin de provocări accentuate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de consecinţele acesteia, reuniunea a oferit oportunitatea de a avea un schimb de vederi asupra Parteneriatului Strategic încheiat în 2020 şi de a aborda subiecte importante de interes comun precum provocările de securitate, conectivitatea, comerţul, tranziţia verde, agenda digitală şi securitatea alimentară”, a transmis Administraţia Prezidenţială.  

Sursa citată a precizat că, în intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a salutat organizarea Summitului UE-ASEAN, arătând că România sprijină ferm dialogul şi cooperarea constructivă cu partenerii ASEAN şi susţine organizarea cu regularitate a acestui tip de reuniuni la nivel înalt între cele două blocuri. 

”În planul cooperării economice cu ASEAN, Preşedintele României a arătat că ţara noastră rămâne un puternic susţinător al pieţelor deschise şi al comerţului liber, evidenţiind relevanţa acordurilor de liber schimb încheiate de Uniunea Europeană cu Vietnam şi Singapore şi exprimând încrederea că acorduri similare cu alte ţări ASEAN vor contribui la creşterea nivelului de ambiţie şi angajament în parteneriatul cu regiunea”, a mai transmis sursa citată.  

În marja reuniunii, preşedintele Klaus pIohannis şi Prim-ministrul Pham Minh Chinh al R.S. Vietnam au avut o întrevedere în care au arătat interesul reciproc pentru intensificarea dialogului politic şi aprofundarea relaţiilor bilaterale, în plan economic, comercial, educaţional şi al conectivităţii. 

”Reuniunea Consiliului European s-a desfăşurat joi, 15 decembrie, având ca principale subiecte pe agendă discutarea situaţiei din Ucraina şi a răspunsului la agresiunea Federaţiei Ruse, asigurarea securităţii aprovizionării cu energie şi reducerea preţurilor, situaţia economică, progresele realizate în domeniul securităţii şi apărării de la reuniunea liderilor europeni de la Versailles din luna martie a acestui an, dezbateri strategice privind Vecinătatea Sudică şi relaţiile transatlantice, precum şi analizarea rezultatelor recentului Summit cu Balcanii de Vest de la Tirana”, mai arată Administraţia Prezidenţială.  

Totodată, în cadrul reuniunii, preşedintele Klaus Iohannis a ridicat subiectul aderării României la spaţiul Schengen şi al rezultatului votului injust dat în Consiliul JAI de săptămâna trecută.  

”În context, preşedintele României a reiterat că ţara noastră merită o decizie pozitivă fără întârziere, întrucât a îndeplinit toate condiţiile şi criteriile şi, mai mult, asigură deja în mod eficient şi responsabil frontiera externă a Uniunii Europene, aşa cum o confirmă datele şi rapoartele recente. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis că Uniunea se află într-un moment în care este nevoie de acţiuni care să arate unitatea şi solidaritatea statelor membre. În acest sens, a reiterat convingerea României că solidaritatea este cea mai corectă opţiune”, se mai arată în comunicat.  

Potrivit documentului, acest lucru s-a reflectat şi în acţiunile României ca ţară de primă linie în ceea ce priveşte războiul din Ucraina, ţara noastră având cea mai lungă graniţă cu aceasta, şi prin contribuţia substanţială în ceea ce priveşte aşa numitele Coridoare de Solidaritate, peste 60% dintre cerealele exportate de Ucraina trecând prin ţara noastră. 

”Preşedintele României a semnalat în intervenţia pe care a avut-o în cadrul reuniunii Consiliului European că cetăţenii români aşteptă semne clare de solidaritate şi unitate din partea Uniunii Europene şi că ţara noastră are aşteptări legitime să fie primită în spaţiul Schengen. Totodată, a subliniat că România doreşte să se implice constructiv pentru a depăşi piedicile rămase şi a face posibilă o decizie pozitivă privind aderarea la Schengen în cursul anului 2023”, se mai arată în comunicat.  

În marja reuniunii, preşedintele Klaus Iohannis a avut discuţii bilaterale cu reprezentanţii Preşedinţiei actuale şi viitoare a Consiliului Uniunii Europene – Premierul ceh Petr Fiala şi Premierul suedez Ulf Kristersson – şi cu Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum şi cu alţi lideri europeni, în vederea identificării de soluţii care să permită depăşirea acestui blocaj. 

”În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, liderii europeni au reiterat angajamentul de a continua sprijinul politic şi militar, mai ales prin Facilitatea Europeană pentru Pace şi Misiunea de Asistenţă Militară ale UE. Uniunea Europeană va intensifica sprijinul umanitar şi cel pentru refacerea infrastructurii critice a Ucrainei în perspectiva iernii. A fost evidenţiat şi pachetul de sprijin financiar de 18 miliarde de euro care va fi acordat acestui stat în 2023”, precizează sursa citată. 

De asemenea, liderii europeni au încurajat continuarea eforturilor pe tema atragerii răspunderii pentru crimele comise în războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Consiliul European a salutat consolidarea regimului de sancţiuni la adresa Federaţiei Ruse, inclusiv prin adoptarea celui de-al nouălea pachet. 

”Preşedintele României a susţinut în cadrul reuniunii necesitatea menţinerii sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele şi oricât timp va fi necesar, inclusiv în etapa reconstrucţiei. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru continuarea presiunii asupra Federaţiei Ruse prin antrenarea răspunderii şi consolidarea sancţiunilor. Ca urmare şi a demersurilor Preşedintelui României, liderii europeni au transmis un mesaj puternic de susţinere şi pentru Republica Moldova, care se confruntă cu impactul complex al războiului. Astfel, Concluziile Summitului evidenţiază în mod aparte că Uniunea Europeană va continua să furnizeze tot sprijinul relevant Republicii Moldova, mai ales în ceea ce priveşte securitatea energetică”, se mai arată în documentul citat.  

În domeniul energiei, Consiliul European a salutat progresul în implementarea Concluziilor din octombrie 2022, solicitând miniştrilor de resort să finalizeze urgent pachetul legislativ privind consolidarea solidarităţii printr-o mai bună coordonare a achiziţiilor de gaz, accelerarea implementării energiei regenerabile şi instituirea unui mecanism de corecţie a pieţei pentru a proteja cetăţenii şi economia de preţuri excesive. Liderii europeni au subliniat importanţa continuării lucrărilor privind operaţionalizarea Platformei Energetice a UE, pregătirea pentru sezonul 2023/2024 şi au reiterat importanţa creşterii investiţiilor. Se aşteaptă la începutul anului 2023 propunerea Comisiei Europene privind reforma pieţei de electricitate a UE, inclusiv pentru gestionarea efectului preţului gazului asupra preţului electricităţii, aspect susţinut şi de Preşedintele României. 

Preşedinţia anunţă, de asemenea, că domeniul economic a fost abordat în strânsă legătură cu impactul preţurilor ridicate la energie, fiind subliniată de liderii europeni importanţa salvgardării bazei economice, industriale şi tehnologice a Uniunii Europene, a pregătirii economiei pentru tranziţia verde şi cea digitală şi reducerea dependenţelor strategice şi a unui răspuns coordonat pentru consolidarea rezilienţei economice. 

”În cadrul discuţiei strategice privind relaţia transatlantică, Preşedintele Klaus Iohannis a transmis că, în actualul context geopolitic, un parteneriat transatlantic solid rămâne esenţial, inclusiv pentru sprijinirea Ucrainei, consolidarea rezilienţei partenerilor estici şi a securităţii continentului european per ansamblu. 

Consiliul European a andosat Concluziile privind extinderea şi procesul de stabilizare şi asociere şi a agreat acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Bosnia şi Herţegovina”, se arată în comunicat.