Preşedintele Klaus Iohannis a făcut un bilanţ al activităţii sale în domeniul politicii externe, la întâlnirea anuală cu diplomaţii români. El a spus că, în ultimii cinci ani, a acţionat permanent pentru a securiza stabilitatea şi predictibilitatea politicii externe a României, esenţiale pentru credibilitatea ţării noastre, ca actor extern.
„După aproape cinci ani de mandat ca Preşedinte al României şi la conducerea politicii externe a ţării, această reuniune este un bun prilej pentru a evalua cu responsabilitate şi luciditate activitatea din această perioadă şi pentru a proiecta priorităţile noastre strategice în perioada următoare şi pe termen lung. Doamnelor şi domnilor, în ultimii cinci ani am acţionat permanent pentru a securiza stabilitatea şi predictibilitatea politicii externe a României, esenţiale pentru credibilitatea ţării noastre, ca actor extern. Acţiunile de politică externă au vizat identificarea eficientă de soluţii durabile faţă de provocările la adresa României, astfel încât obiectivele naţionale să fie realizate, în beneficiul cetăţenilor noştri. Pe parcursul acestor ani, politica noastră externă s-a axat pe coordonatele esenţiale ale creşterii rolului României în cadrul Uniunii Europene şi NATO, precum şi pe întărirea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Aceste linii esenţiale rămân extrem de importante în continuare şi aveţi responsabilitatea de a le aprofunda. Acţiunile şi priorităţile de politică externă au urmărit totodată consolidarea celorlalte parteneriate şi relaţii strategice ale României, dar şi cu alte state”, şi-a început Klaus Iohannis discursul.
El a precizat că, în perioada 2015-2019, a avut 25 de vizite bilaterale în afara ţării şi a găzduit peste 40 de şefi de stat şi de guvern în România.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„În cadrul întâlnirilor bilaterale şi multilaterale pe care le-am avut, am urmărit constant şi prioritar consolidarea României ca stat care are capacitatea de a livra angajamentele asumate şi de a propune poziţionări şi soluţii strategice care aduc valoare adăugată şi cresc profilul internaţional al României. În ceea ce priveşte dimensiunea europeană, ultimii cinci ani au avut o însemnătate aparte pentru România, inclusiv prin marcarea, în 2017, a 10 ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. Anul acesta reprezintă, în plus, un moment de satisfacţie prin derularea cu succes a primei Preşedinţii a României la Consiliul Uniunii Europene. Astfel, am reuşit să generăm rezultate importante, consensuale, în folosul proiectului european, contribuind la consolidarea unei Uniuni mai coerente, mai unite şi mai puternice”, a continuat Iohannis.
Preşedintele a subliniat că a susţinut constant ideea că unitatea este sursa forţei Uniunii, atât pe plan intern, cât şi în extern şi a considerat întotdeauna că avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat membru şi niciun cetăţean european.
„Cu certitudine, momentul de vârf al acţiunii noastre în plan european a fost Summitul de la Sibiu din 9 mai a.c. Am trăit împreună un moment istoric în care, alături de ceilalţi lideri europeni, am reafirmat voinţa comună şi unitatea statelor membre în jurul valorilor şi obiectivelor comune pe care Uniunea Europeană le reprezintă. Declaraţia de la Sibiu va rămâne un reper relevant: cel mai important mesaj al Declaraţiei - adică «spiritul de la Sibiu» - este confirmarea voinţei noastre de a continua, împreună, proiectul european. De asemenea, România şi-a dovedit, pe parcursul Preşedinţiei, angajamentul profund faţă de consolidarea relaţiei transatlantice. Am depus eforturi serioase pentru proiectarea unei agende pozitive Uniunea Europeană–Statele Unite şi aprofundarea dialogului dintre cele două părţi, mai ales pe teme unde există încă abordări diferite”, a adăugat Iohannis.
Klaus Iohannis a precizat că pentru România rămân în continuare de îndeplinit câteva obiective importante: aderarea la Spaţiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securităţii pentru întreg spaţiul de liberă circulaţie din Uniune şi, de asemenea, aderarea la Zona Euro, când toate condiţiile vor fi îndeplinite.
„Trebuie să valorificăm eficient capitalul de încredere al Preşedinţiei de succes a Consiliului Uniunii Europene, iar dumneavoastră, ca şefi de misiuni, puteţi avea un rol esenţial în atingerea acestui obiectiv”, a subliniat şeful statului.
El a arătat că, după 15 ani de la aderarea la NATO, pe care îi sărbătorim în acest an, putem spune că România şi-a consolidat decisiv rolul de stat aliat şi actor regional care participă activ la asigurarea securităţii euro-atlantice şi internaţionale şi este recunoscută ca un contributor semnificativ la implementarea obiectivelor NATO în actualul context internaţional.
Preşedintele a menţionat că deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în vecinătăţile estică şi sudică ale Europei au determinat în cadrul NATO un proces accelerat de adaptare la noile realităţi, iar pentru România, măsurile adoptate la nivel aliat au avut şi au o importanţă specială pentru consolidarea securităţii naţionale, mai ales cele privind Flancul Estic şi, evident, regiunea Mării Negre.
„Deciziile Summiturilor din ultimii trei ani vorbesc de la sine. Am obţinut: întărirea prezenţei aliate în România şi în regiunea Mării Negre prin stabilirea unei prezenţe înaintate adaptate, creşterea prezenţei maritime a NATO şi consolidarea apărării aeriene a României; o recunoaştere întărită a importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică; consolidarea Flancului Estic al NATO şi asigurarea unei viziuni şi acţiuni concrete cu privire la acesta, inclusiv organizarea primei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic dedicate securităţii la Marea Neagră. Vom continua să susţinem activ aceste obiective şi în cadrul Summitului aliat de la sfârşitul acestui an, de la Londra”, a amintit Iohannis.
Şeful statului a precizat că, începând cu 2017, ţara noastră a făcut progrese considerabile în ce priveşte creşterea bugetului apărării şi înzestrarea şi modernizarea forţelor armate.
„2% pentru Apărare este rezultatul iniţiativei pe care am asumat-o încă de la începutul mandatului meu şi care a adus recunoaşterea aliaţilor şi beneficii certe pentru securitatea României. În sprijinul deciziilor aliate care corespund obiectivelor şi intereselor de securitate ale României am derulat o activitate consecventă de pregătire împreună cu toţi Preşedinţii statelor de pe Flancul Estic al NATO. Platforma de dialog şi consultare care a contribuit foarte mult la aceste reuşite este Formatul Bucureşti sau B9, cum se mai numeşte, iniţiativă pe care am lansat-o în anul 2015, împreună cu Preşedintele Poloniei, la Summitul pe care l-am găzduit aici, în Bucureşti”, a mai spus preşedintele.
Klaus Iohannis a afirmat că Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, pilon esenţial al politicii externe a României, a devenit în această perioadă mai robust şi a dobândit şi mai multă substanţă şi durabilitate.
„Anvergura relaţiilor noastre politice a ajuns la un punct maxim după întrevederile mele de la Casa Albă din 2017 şi, desigur, cea de săptămâna trecută. Vizita din iunie 2017 a fost prima a unui şef de stat din Europa Centrală şi de Est în mandatul noii Administraţii americane şi un moment de relansare a Parteneriatului Strategic. Întâlnirea mea de atunci cu Preşedintele Trump a evidenţiat şi angajamentul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea regiunii, inclusiv a României, fiind o recunoaştere a capacităţii ţării noastre de a fi furnizor de securitate şi de a acţiona pentru proiectarea valorilor noastre comune în regiune. Pe 20 august, anul acesta, am avut, din nou, o discuţie excelentă şi foarte consistentă cu Preşedintele Trump. Declaraţia Comună pe care am adoptat-o marchează decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic în domenii esenţiale. Am discutat, cu acest prilej, cu Preşedintele Statelor Unite despre asigurarea unei prezenţe militare consistente a Statelor Unite în România. Într-adevăr, în actualul context internaţional foarte complex, dimensiunea de securitate şi apărare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite a ajuns la un nivel de excelenţă. De asemenea, am evidenţiat că dincolo de componenta politico-militară, este esenţială dezvoltarea cooperării bilaterale şi pe alte dimensiuni, în primul rând cea economică şi investiţională – şi am încurajat implicarea americană în proiecte strategice din România”, a precizat preşedintele Iohannis.
El a subliniat că România trebuie să acţioneze şi pe viitor pentru consolidarea dialogului politic bilateral, a cooperării militare şi de securitate, pentru creşterea prezenţei investiţionale strategice a SUA în România, mai ales în sectorul energetic, pentru creşterea schimburilor comerciale şi întărirea coordonării în privinţa evoluţiilor regionale şi globale.
„Este necesar să acordăm, în continuare, o atenţie deosebită şi consolidării altor parteneriate şi relaţii strategice bilaterale – şi mă voi referi acum doar la câteva dintre acestea. Relaţia cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România şi pentru mine personal. În contextul evoluţiilor recente din Republica Moldova, România a susţinut, prin acţiunea sa, transferul paşnic de putere care a avut loc la Chişinău la 14 iunie şi care a pus capăt situaţiei de criză politică. La 2 iulie, am avut plăcerea de a avea, la Bucureşti, o întrevedere cu Prim-ministrul Republicii Moldova în prima sa vizită externă de la preluarea mandatului. Am reiterat atunci, ca şi acum, întreaga susţinere a României şi a mea personală, în condiţiile angajamentului ferm al noului Guvern pentru parcursul european, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova”, a mai afirmat Iohannis.
Klaus Iohannis a precizat că s-a stabilit continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategică, derulate de România în Republica Moldova, precum şi pentru consolidarea instituţiilor Republicii Moldova.
„Vă încurajez să acţionăm în continuare şi pentru a maximiza beneficiile acţiunii Uniunii Europene în Republica Moldova”, le-a spus preşedintele diplomaţilor.
Despre relaţia cu Franţa, preşedintele a spus că aceasta a atins în ultimul an un nou nivel.
„În cadrul vizitei de la Paris din noiembrie 2018 am lansat cel mai amplu eveniment bilateral din ultimele decenii: Sezonul România-Franţa. În acelaşi context, am semnat cu Preşedintele Macron o nouă Declaraţie politică în cadrul Parteneriatului Strategic, care aduce la zi cooperarea dintre ţările noastre şi exprimă dorinţa de aprofundare a ei în viitor”, a menţionat şeful statului.
Preşedintele a precizat că relaţia cu Germania este caracterizată de un dinamism susţinut de puternice legături economice, sociale şi umane.
„Germania rămâne primul nostru partener comercial, fiind totodată printre primii trei investitori în economia românească. În cei cinci ani de mandat am avut relaţii strânse la nivel de Cancelar şi Preşedinte federal, precum şi de landuri, astfel încât putem vorbi astăzi de o relaţie specială cu Germania, cu caracter strategic. În acest context, nu este întâmplător că, în ianuarie, am reprezentat România, ca Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, la semnarea noului Tratat de cooperare şi integrare franco-german, la Aachen, moment cu semnificaţie pentru cooperarea bilaterală Paris-Berlin şi pentru viitorul Uniunii Europene”, a mai spus Klaus Iohannis.
„Vizita de stat în Italia, de anul trecut, la 10 ani de la semnarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic Consolidat, prima vizită de nivel de stat din ultimii 45 de ani, a reprezentat un nou pas important în aprofundarea relaţiei noastre strategice şi a reliefat nivelul excelent al cooperării bilaterale politice, economice şi sectoriale. În acelaşi timp, am avut plăcerea să-i întâlnesc pe reprezentanţii românilor din Italia, vector special al parteneriatului bilateral, o comunitate foarte bine integrată în societatea italiană şi cu o contribuţie semnificativă la dezvoltarea ţării gazdă”, a afirmat de asemenea preşedintele.
Klaus Iohannis a amintit şi vizita Apostolică a Sanctităţii Sale Papa Francisc în România din acest an, care a reprezentat un moment de referinţă pentru istoria recentă a României şi pentru relaţia ţării noastre cu Sfântul Scaun, cu o vizibilitate aparte. „A fost una dintre cele mai consistente vizite apostolice de pe continentul european, care a consacrat ţara noastră drept un veritabil model de toleranţă etnică şi religioasă”, a afirmat preşedintele.
Preşedintele Iohannis a subliniat că relaţiile foarte bune cu Polonia sunt marcate în acest an, în ambele state, de manifestări aniversare dedicate împlinirii a 100 de ani de relaţii diplomatice, precum şi a 10 ani de Parteneriat Strategic.
„Încheiat în 2009, parteneriatul nostru strategic are ca pilon principal domeniul securităţii, dar dorim şi extinderea şi aprofundarea colaborării economice. În ultimii ani, relaţia cu Polonia s-a diversificat, extinzându-se şi în cadrul unor iniţiative regionale de succes, ca Formatul Bucureşti şi Iniţiativa celor 3 Mări”, a adăugat el.
Klaus Iohannis a amintit şi alte relaţii importante, cum ar fi relaţia cu Marea Britanie, care beneficiază şi de aportul foarte benefic, pentru imaginea României şi nu numai, al Alteţei Sale Regale, Prinţul de Wales.
„După Brexit, va fi importantă actualizarea şi aprofundarea parteneriatului strategic cu Marea Britanie, cu care cooperăm foarte bine pe dimensiunea de securitate, dar cu care trebuie să dezvoltăm corespunzător şi colaborarea economică şi în alte domenii”, a arătat preşedintele.
„Cu Japonia am decis cu prilejul vizitei istorice de anul trecut a Premierului Abe să construim un parteneriat strategic relevant. Toate aceste eforturi şi rezultate vă creează obligaţia să continuaţi să acţionaţi pentru consolidarea parteneriatelor şi relaţiilor noastre strategice bilaterale, fiecare cu specificul şi profunzimea lui”, a continuat Iohannis.
Preşedintele a spus că celelalte linii mari de acţiune rămân valabile.
„Politica noastră externă este una consecventă, fie că avem în vedere Balcanii de Vest, Caucazul de Sud, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, Asia, America Latină şi Africa. În acelaşi timp, a existat un efort constant pentru conturarea unui profil cât mai vizibil şi proactiv la nivel regional. Aş vrea să menţionez aici Iniţiativa celor 3 Mări. România a contribuit esenţial, prin Summitul şi Forumul de Afaceri pe care le-am găzduit în 2018, la maturizarea politică şi conceptuală a Iniţiativei şi trecerea la dezvoltări pragmatice. România trebuie să rămână implicată în succesul acestei Iniţiative şi să acţioneze pentru folosirea pragmatică a instrumentelor avute la dispoziţie şi pentru concretizarea proiectelor prioritare convenite. În egală măsură, vom continua interacţiunea pe teme de securitate în cadrul trilateralei cu Polonia şi Turcia, un alt partener strategic al României”, a mai spus preşedintele Iohannis.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
