Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, cataloghează desfăşurarea de forţe a Rusiei la Marea Neagră drept „o acţiune de intimidare” care rămâne „preocupantă”, el subliniind că îşi propune promovarea pe agenda summit-ului NATO din iulie 14 iulie, şi ulterior acestuia, a obiectivului de „consolidare a posturii de descurajare şi de apărare a NATO pe flancul estic”. Aurescu consideră închis episodul expulzării pe motiv de spionaj, a unui diplomat rus din ambasada la Bucureşti, precizând că România menţine vigilenţa în această privinţă. ”Cred că mesajul a fost înţeles de către Federaţia Rusă”, a conchis ministrul.
„Ceea ce vedem acum în Marea Neagră a fost o acţiune de intimidare pe care Federaţia Rusă a pus-o în aplicare printr-o masare de trupe consistentă şi de echipamente militare în Crimeea ilegal ocupată, respectiv la frontiera de est a Ucrainei, care, după unii analişti, este cea mai mare astfel de demonstraţie de forţă de la sfârşitul Războiului Rece. Din acest punct de vedere, putem să constatăm că Federaţia Rusă continuă să folosească acest spaţiu geo-politic foarte importat şi geo-strategic foarte important, pentru a îşi îndeplini propriile obiective de politică externă şi de securitate”, a afirmat ministrul la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
Acesta a menţionat că situaţia de acum este mai bună decât în urmă cu 15 ani, răspunsul NATO la astfel de acţiuni ale Rusiei fiind unul „progresiv, consistent”. Unul dintre obiectivele pe care România şi le propune în acest sens este, conform lui Aurescu, promovarea pe agenda summit-ului NATO care este programat pentru 14 iulie şi ulterior acestuia a obiectivului de „consolidare a posturii de descurajare şi de apărare a NATO pe flancul estic”, fapt ce impune mai multă componentă „atât pe uscat, atât şi în aer, cât şi navală, la Marea Neagră”.
Ministrul afirmă că situaţia din zona Mării Negre „rămâne preocupantă” în contextul în care Rusia nu şi-a retras în totalitate trupele şi echipamentele militare şi continuă interdicţiile în unele zone ale Mării Negre.
Bogdan Aurescu a vorbit şi despre expulzarea unui diplomat rus pe motiv de spionaj, catalogând incidentul drept „un episod care arată că există o preocupare din partea Federaţiei Ruse faţă de ceea ce face România ca aliat al NATO şi ca stat membru al Uniunii Europene, dar în principal ca stat membru al NATO”.
Acesta a subliniat: „De fiecare dată când vor exista manifestări neconforme cu Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice, noi vom răspunde”.
„Până la urmă cred că mesajul a fost înţeles de către Federaţia Rusă răspunsul pe care l-am primit, prin declararea persona non grata a unui diplomat român din ambasada României la Moscova, care este tot adjunct al ataşatului militar, aşa cum a fost şi cel care a fost declarat persona non grata din Ambasada rusă de la Bucureşti, este un răspuns clasic care se încadrează în tiparul unor astfel de situaţii. Prin urmare, închidem aici acest episod menţinând o vigilenţă sporită cu privire la acest tip de preocupări”, a adăugat ministrul.
Întrebat dacă mai are România vreo şansă să recupereze Tezaurul trimis în Rusia, Bogdan Aurescu a răspuns că speră să continue activitatea comisei care are drept scop elucidarea circumstanţelor în care tezaurul României a rămas în Rusia, iar o concluzie ar putea exista în urma unui raport final al comisiei.
În ceea ce priveşte o eventuală întâlnire între preşedinţii SUA şi Rusiei, ministrul român de externe şi-a exprimat îndoiala că ar putea avea loc „o nouă împărţire a sferelor de influenţă”, aşa cum s-a întâmplat la semnarea pactului Ribbentrop - Molotov.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
