În perioadele de toamnă şi iarnă, incidenţa bolilor respiratorii creşte din cauza temperaturilor scăzute, a umidităţii ridicate şi a tendinţei de a petrece mai mult timp în spaţii închise, favorizând transmiterea bolilor.
„În sezonul rece, mai multe afecţiuni respiratorii şi alergice tind să se acutizeze din cauza unei combinaţii de factori de mediu şi fiziologici”, atrage atenţia as. univ. dr. Oana Octavia Harich, medic pneumolog şi alergolog la Hyperclinica MedLife Timişoara – Eroilor.
În sezonul rece predomină infecţiile căilor respiratorii superioare (rinofaringita acută, sinuzitele, laringitele) şi inferioare (bronşitele, pneumoniile), acutizarea patologiilor cronice, cum sunt astmul şi bronhopneumopatia cronic obstructivă, în timp ce alergiile respiratorii (rinitele, conjunctivitele şi astmul alergic) sunt mai frecvente în lunile de primăvară-vară. Medicii buni sunt pregătiţi întotdeauna, indiferent de sezon, să vină în întâmpinarea nevoilor pacienţilor care li se adresează atât cu boli acute, cât şi cu cele cronice care se reactivează în anumite perioade din an.
„În ambulatoriul de specialitate MedLife, pacienţii se prezintă frecvent cu diverse boli respiratorii, care variază în funcţie de vârstă, mediul de viaţă, expunerea la factori de risc şi sezon. Temperaturile scăzute, umiditatea variabilă şi expunerea crescută la agenţi patogeni contribuie la agravarea anumitor afecţiuni, motiv pentru care este extrem de importantă vaccinarea antigripală şi antipneumococică pentru a preveni aceste situaţii”, semnalează dr. Octavia Harich.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Poluarea aerului afectează sănătatea copiilor şi adulţilor
Peste 5.480 de copii mai mici de un an din 23 de ţări şi teritorii din Europa şi Asia Centrală au murit din cauze legate de poluarea aerului în 2021, potrivit datelor UNICEF. Decesele legate de poluarea aerului în întreaga regiune au reprezentat unul din cinci din totalul deceselor copiilor sub un an, conform documentului Breathless beginnings: policies to protect children from air pollution in Europe and Central Asia (Politici de protecţie a copiilor împotriva poluării aerului în Europa şi în Asia Centrală).
„Expunerea la poluanţi atmosferici, cum ar fi particulele fine (PM2.5 şi PM10), dioxidul de sulf (SO₂), dioxidul de azot (NO₂) şi ozonul (O₃), provoacă iritaţii ale căilor respiratorii, agravarea astmului bronşic, bronşita cronică şi BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică). De asemenea, poluarea creşte riscul de infecţii respiratorii”, explică as. univ. dr. Octavia Harich.
Bebeluşii şi copiii mici sunt cei mai expuşi riscului de deces şi de a se îmbolnăvi. Expunerea timpurie şi frecventă la poluarea aerului - inclusiv în timpul sarcinii - duce la reducerea şi restructurarea plămânilor şi creşte riscul de pneumonie, infecţii ale tractului respirator superior, infecţii auriculare, astm, alergii şi eczeme. Respirarea aerului poluat poate provoca inflamaţii la nivelul creierului, împiedicând creşterea şi afectând dezvoltarea cognitivă.
„Inhalarea poluanţilor declanşează inflamaţie la nivelul căilor respiratorii, ceea ce poate provoca simptome precum tuse, respiraţie şuierătoare, senzaţie de sufocare şi iritaţie a gâtului. Copiii expuşi la aer poluat pot avea o dezvoltare pulmonară mai redusă, ceea ce poate afecta funcţionarea plămânilor pe termen lung”, a confirmat medicul pneumolog, care a avertizat şi asupra pericolului de cancer la plămâni.
„Expunerea prelungită la noxe, la particulele fine şi la substanţele toxice creşte riscul de cancer pulmonar”, a spus dr. Octavia Harich, care îi îndeamnă pe români să evite expunerea la noxe, să utilizeze echipamente de protecţie la locul de muncă şi să evite fumatul.
„Un stil de viaţă sănătos joacă un rol esenţial în menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii plămânilor. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce riscul de boli respiratorii, îmbunătăţeşte capacitatea respiratorie şi, totodată, ajută la gestionarea afecţiunilor deja existente. Cele mai importante reguli sunt: renunţarea la fumat, exerciţiile fizice repetate, adoptarea unei diete corespunzătoare, echilibrate, menţinerea greutăţii corporale în parametri normali, evitarea expunerii la poluanţi, imunizarea împotriva bolilor respiratorii, evitarea alergenilor din mediu”, a completat medicul cu dublă specializare: pneumologie şi alergologie.
În România, potrivit estimărilor, 63 de copii sub un an au murit în 2021 din cauze legate de poluarea aerului. Prin urmare, un stil de viaţă sănătos reprezintă o investiţie pe termen lung în sănătatea plămânilor şi în bunăstarea generală, contribuind la prevenirea bolilor respiratorii şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Diferenţierea între simptomele alergiilor şi cele ale altor boli respiratorii poate fi uneori dificilă
Dr. Octavia Harich a ales Medicina, încurajată fiind de familie, în special de tatăl ei, care a avut o influenţă majoră în acest sens. „Ca orice student la Medicină, mi-am dorit iniţial o ramură chirurgicală. Din nefericire, un eveniment rutier în urma căruia am rămas cu un deficit motor al mâinii stângi m-a făcut să înţeleg că trebuie să schimb macazul. Am ales alergologia pentru că este un tărâm relativ nou, cu multe provocări, sistemul imun este foarte vast, iar cunoaşterea şi înţelegerea lui sunt încă la început. Numărul pacienţilor alergici este într-o continuă creştere, iar cazuistica este din ce în ce mai complexă. Pneumologia a venit ulterior, din dorinţa de a aprofunda patologia respiratorie”, a mărturisit medicul care, având ambele specializări, are avantajul că poate evalua patologiile respiratorii şi din punct de vedere alergologic, astfel că se scurtează timpul în care pacientul este diagnosticat complet.
Există mai multe tipuri de alergii respiratorii precum: alergia la diversele tipuri de polen ,alergia la acarieni din praful de casă, alergia la scuamele animalelor, dar şi alergia la mucegaiuri.
Pacienţii care vin la dr. Octavia Harich au diverse forme de boală. „Diferenţierea între simptomele alergiilor şi cele ale altor boli respiratorii poate fi uneori dificilă, deoarece multe dintre aceste afecţiuni pot prezenta manifestări similare, cum ar fi tusea, congestia nazală sau dificultăţile de respiraţie. Cu toate acestea, există anumite caracteristici specifice fiecărei categorii de afecţiuni, care pot ajuta la identificarea cauzei. Orice simptomatologie respiratorie care nu se remite în 7-10 zile ar trebui evaluată de către un medic specialist”, este de părere dr. Octavia Harich.
Un rol important în diagnosticare îl are şi tiparul apariţiei simptomelor, în contextul în care alergiile tind a fi sezoniere sau pot apărea când există un istoric de expunere la un alergen specific, iar bolile respiratorii infecţioase (răceala, gripa) apar de obicei într-un anumit interval de timp, au o evoluţie bine definită şi, de regulă, se ameliorează în câteva zile până la câteva săptămâni.
„La pacienţii cu alergii, simptomele pot persista săptămâni sau luni, atât timp cât persoana este expusă la alergen (ex. polen, acarieni, mucegai). Ele pot apărea în mod constant pe tot parcursul anului (alergii perene) sau doar în anumite perioade (alergii sezoniere). Patologia infecţioasă a căilor respiratorii are, de obicei, o durată mai scurtă. O răceală comună, de exemplu, durează între 5 şi 10 zile, în timp ce gripa poate dura câteva săptămâni”, a explicat medicul.
În astmul bronşic este important să identificăm fenotipul!
Cele mai dificile afecţiuni respiratorii de tratat din perspectiva medicului pneumolog sunt cele care au un impact semnificativ asupra calităţii vieţii, sunt cronice sau au potenţial sever de a pune viaţa în pericol precum: fibroza pulmonară idiopatică, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), astmul sever rezistent la tratament, cancerul pulmonar, alergia severă şi anafilaxia.
„Aceste afecţiuni respiratorii şi alergice necesită o abordare complexă şi personalizată, implicând echipe multidisciplinare pentru a îmbunătăţi prognosticul şi calitatea vieţii pacienţilor”, a spus dr. Octavia Harich.
Astmul bronşic, una dintre cel mai frecvente boli cronice care afectează peste 315 de milioane de persoane din întreaga lume, poate apărea încă din copilărie, dar şi la orice altă vârstă, chiar şi la persoane de peste 60 de ani. În România, aproximativ un milion de persoane suferă de astm şi fac aproximativ 200.000 de exacerbări (crize) severe în fiecare an. Practic, în fiecare minut un pacient este expus unui atac de astm care îi pune în pericol viaţa. Diagnosticul de astm la copil a fost pus în 5119 cazuri, cu o rată a incidenţei de 125,8%000 locuitori în anul 2020, cele mai multe cazuri fiind la copii cu vârste între 0-4 ani, aşa cum reiese din datele Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Astmul este o boală a căilor respiratorii care transportă aer către plămâni. Din cauza bolii, căile respiratorii ajung să se îngusteze şi să se umple cu mucus, lucru care face respiraţia dificilă şi duce la episoade de tuse. Între crize, pacientul se poate simţi perfect sănătos sau poate avea o greutate în respiraţie la efort.
„Astmul este o boală inflamatorie cronică. Este important să identificăm fenotipul acestuia, dacă este alergic sau non-alergic, pentru a avea o conduită terapeutică cat mai fidelă şi astfel pentru a controla simptomele pacientului şi a preveni exacerbările”, a semnalat dr. Octavia Harich, care a avut recent la cabinet un adolescent cu o formă severă de astm alergic, necontrolat cu tratamente convenţionale, cu frecvente exacerbări şi spitalizări.
„Tânărul provenea dintr-o zonă în care accesul la medici specialişti era redus. Părinţii l-au adus în clinica noastră unde, împreună cu colegii mei, am reuşit să-l evaluăm global şi să-i stabilim un tratament corespunzător fenotipului său de boală. O influenţă mare o are şi faptul că avem acces la cele mai noi tipuri de terapii şi în România. Astfel, după nenumărate drumuri făcute de familie, după ani de tratament, îşi poate desfăşura activitatea ca orice alt tânăr de vârsta lui”, a povestit medicul pneumolog.
Factori care duc la înmulţirea cazurilor „respiratorii”
Creşterea incidenţei bolilor respiratorii poate fi influenţată de mai mulţi factori, care variază de la cauze de mediu, cum ar fi poluarea aerului, schimbările climatice, temperaturile mai ridicate, care pot prelungi sezonul polenului – un factor declanşator pentru alergii şi astm – până la stilul de viaţă, prin fumatul activ şi pasiv, care poate fi cauza unor boli respiratorii grave, inclusiv cancer pulmonar, BPOC şi astm.
„Infecţii virale şi bacteriene precum: gripa, răceala comună, bronşita şi pneumoniile pot duce la complicaţii sau la inflamaţii cronice ale căilor respiratorii, mai ales la persoanele din grupele de risc, iar expunerea la alergeni din mediu (praf, mucegai, polen, păr de animale etc.) poate declanşa sau agrava boli respiratorii alergice, cum ar fi rinita alergică sau astmul”, a specificat dr. Octavia Harich.
Alţi factori care pot duce la creşterea incidenţei cazurilor de boli respiratorii sunt: sistemul imunitar slăbit, bolile cronice, alimentaţia deficitară. „Stresul sau alte afecţiuni care slăbesc acest sistem imun pot face organismul mai vulnerabil la infecţii şi inflamaţii respiratorii. Unele persoane pot avea o predispoziţie genetică la boli respiratorii, cum ar fi astmul sau fibroza chistică, ceea ce le face mai susceptibile la probleme respiratorii. Aceşti factori pot acţiona independent sau în combinaţie, contribuind la creşterea incidenţei bolilor respiratorii în diferite comunităţi şi grupuri de populaţie”, a concluzionat medicul.
Pentru a ajunge în cel mai scurt timp la un diagnostic corect, este crucială colaborarea interdisciplinară, este de părere dr. Octavia Harich care mărturiseşte că „la MedLife suntem o echipă care şi-a unit forţele în slujba pacientului!”
Surse:
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/alergie-cauze-simptome-tratament
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/astm-cauze-simptome-diagnostic-tratament
**
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
