Cancerele din sfera digestivă încep să fie întâlnite la persoane din ce în ce mai tinere! Este semnalul de alarmă tras de chirurgului oncolog Victor Ştefănescu, din cadrul MedLife Medical Park, îngrijorat de numărul tot mai mare de oameni aflaţi la început de drum în viaţă, diagnosticaţi cu o boală cruntă.
În creştere vizibilă sunt cazurile de cancer colorectal, cele de cancer gastric - care în ţările occidentale sunt în scădere în rândul populaţiei generale, dar şi bolile autoimune, care se asociază frecvent cu tumorile.
Alimentaţia nesănătoasă, sedentarismul, stresul, dar şi amânarea vizitelor la medic sunt elementele care fac diferenţa dintre viaţă şi moarte. „Problema cu pacienţii tineri este că ei sunt foarte integraţi din punct de vedere social şi nu merg la doctor decât foarte târziu. Se gândesc că n-au ce să aibă, mai iau o pastilă şi ajung după ceva timp să afle că au o tumoră cu metastaze. Una este să te duci la o colonoscopie, găseşti un polip, l-ai rezecat şi stai liniştit şi alta este să descoperi un cancer de colon cu metastaze. Când trebuie să-i comunici unui pacient de vârstă tânără că are un cancer… impactul emoţional este mult mai mare. Unii nici nu cred că li se întâmplă aşa ceva, psihologic este greu de suportat”.
Pe lângă greutatea veştii şi lupta cu boala, pacienţii oncologici din România mai au un hop de trecut, spune medicul: „În România se face foarte puţină medicină integrată, nu există nişte centre specializate decât pe hârtie. Pentru a asigura un tratament eficient trebuie creată o comisie oncologică eficientă, compusă din profesionişti de valoare, iar diversele tratamente trebuie efectuate în cadrul aceleiaşi instituţii. Iar când începem să despicăm firul în patru şi ajungem la a împărţi un tip de cancer în mai multe subtipuri cu profiluri moleculare diferite, vedem că multe tratamente nici măcar nu sunt aprobate”, spune cu regret medicul.
Chirurgia minim-invazivă şi recuperarea îmbunătăţită postoperatorie– aplecare către nevoile pacientului
Există însă şi veşti bune, de exemplu în ceea ce priveşte chirurgia, acea piesă importantă din marele puzzle numit tratament oncologic de care se ocupă dr. Ştefănescu. Este vorba despre intervenţiile minim-invazive – chirurgia „elegantă”, cum îi place să o numească, mult mai bine aplicată pe nevoile pacientului. „Chirurgia oncologică nu trebuie să-ţi lase impresia că «a trecut trenul peste tine», iar confortul tău şi felul în care vezi viaţa să fie complet distruse. Pacientul nu trebuie chinuit, iar în chirurgie sunt multe lucruri care pot crea suferinţă. Recuperare rapidă înseamnă să scoţi sonda naso-gastrică încă din sală, să scoţi sonda urinară cât mai repede, să foloseşti tuburile de dren cât mai rar spre deloc, să încurajezi pacientul să se mobilizeze şi să înceapă să mănânce cât mai repede post-operator - sunt lucruri care cresc confortul pacientului şi îmbunătăţesc rezultatele chirurgului.”
Chirurgia minim-invazivă contribuie din plin la o recuperare rapidă postoperatorie şi poate fi efectuată prin abord fie laparoscopic, fie robotic. Iar în ambele cazuri, punctează medicul, chirurgul este cel care efectuează intervenţia, ci nu maşina. „Robotul este, de fapt, un instrument. Am făcut rezecţii hepatice laparoscopic, dar văzând cu câtă uşurinţă şi precizie pot fi realizate ele robotic am realizat că riscul meu de a greşi este mai mic, stresul este mai mic şi, în consecinţă, operaţia ar trebui să aibă rezultate mai bune. Acum sunt dovedite ştiinţific avantajele pe care le aduce chirurgia robotică în anumite patologii - mai ales în cancerul de rect, de exemplu, unde lucrăm într-un spaţiu limitat. Iar robotul îţi permite să faci nişte mişcări de fineţe chiar şi în spatii restrânse, asigurând o vizualizare foarte bună a structurilor anatomice. Deci da, cred că această invenţie va deveni din ce în ce mai utilizată dacă vorbim despre chirurgie hepatică, pancreatică, gastrică”, explică medicul.
În plus, tot spre binele pacientului, dr. Ştefănescu aplică în activitatea sa protocolul ERAS - Enhanced Recovery After Surgery. Acesta presupune pregătirea pacienţilor înainte de operaţie atât psihic, cât şi fizic: „Să fie în formă, capabil să facă efort fizic, să fie bine nutrit, să nu fie anemic - sunt aspecte foarte importante. Şi la fel post-operator, unde înainte pacienţii aveau sondă naso-gastrică, 3 tuburi de dren, sondă urinară o săptămână, nu mâncau nu ştiu câte zile - lucruri care nu făceau altceva decât să ducă la complicaţii, diminuând rezultatele muncii din sala de operaţii.”
Când înveţi de la cei mai buni
Multe dintre ideile inovatoare pe care dr. Ştefănescu le pune în practică în România sunt preluate din Franţa, unde medicul a petrecut un an de zile în timpul rezidenţiatului şi unde se întoarce periodic, pentru diferite cursuri: „Mi s-a schimbat radical modul de a vedea lucrurile şi mi s-au deschis noi orizonturi - nu eram noi, medicii din România, nici cei mai deştepţi şi nici nu le ştiam cel mai bine pe toate. În plus, acolo se pune altfel problema din punct de vedere al rigurozităţii şi dăruirii cu care oamenii fac medicină. E drept că lucrurile s-au schimbat destul de mult în ultimii ani, dar să nu uităm că acest lucru este valabil pentru toată lumea. Nu poţi reproduce de azi pe mâine ce se întâmplă într-un sistem care are o tradiţie veche, nu avem aceeaşi bază şi ar trebui schimbate multe lucruri - începând de la cursurile din facultate şi până la organizarea spitalelor.”
Dr. Ştefănescu nu a ales Medicina nici pentru statut şi nici ca pe o sursă de venit, ci mai degrabă ca pe „o cale de a scăpa de «cariera» ce i se prefigura ca proaspăt absolvent de liceu militar” - spune el glumind. Cel care i-a deschis ochii şi l-a orientat a fost profesorul de fizică din generală. „M-a întrebat de ce nu dau la Medicină şi am zis: chiar, de ce nu dau la Medicină?! Bună întrebare!”. A ales chirurgia oncologică pentru că i-a plăcut dintotdeauna să rezolve probleme şi pentru că este o persoană foarte activă. De altfel, sportul este şi cel care îl ajută să depăşească perioadele dificile. „Un medic bun este acela care face cu pasiune asta şi în fiecare zi lasă la spital o părticică din sufletul lui - rămâne acolo, nu o mai ia acasă. Şi adevărata lui mulţumire este aceea când vede că rezultatele eforturilor lui sunt pe măsură, când pacienţii sunt bine.”
Este genul de doctor care preferă să nu intre în sală dacă vede că omul din faţa lui nu este hotărât, nu a înţeles sau nu este de acord cu tratamentul propus: „În chirurgia oncologică trebuie să se creeze o relaţie de încredere medic-pacient şi este foarte important să fii sincer. Să-l faci pe om să înţeleagă ce suferinţă are, care sunt posibilele căi de urmat, la ce complicaţii se poate aştepta, dar şi ce rezultate sunt posibile. Şi dacă nu există încrederea care să facă omul să meargă mai departe, preferabil e să nu se meargă. Sunt pacienţi care vin la tine să le spui ceea ce vor ei să audă, dar eu nu pot să le prezint decât ceea ce am învăţat şi ştiu că trebuie făcut pentru binele lor. ”
Mai este Medicina un drum de urmat?
Fiica doctorului Ştefănescu este la vârsta la care îşi alege drumul în viaţă. Iar decizia nu este una uşoară, spune medicul, având în vedere viteza cu care evoluează societatea şi apariţia inteligenţei artificiale, care revoluţionează şi Medicina, printre alte domenii: „Devine un pic imprevizibil, s-ar putea ca alegerea care pare bună azi să nu mai fie valabilă peste 10 ani. Deşi pare utopic, m-aş bucura ca peste 10 ani să nu mai existe cancer şi să trebuiască să fac altceva, să nu mai fie nevoie de chirurgie oncologică. În acelaşi timp, mă întristează că acum nu mai vrea nimeni rezidenţiat de chirurgie, spre deosebire de cum era pe vremea mea, când era bătaie pe un loc de chirurgie.”
Şi cum până departe mai e mult, revenim în ziua de astăzi, în care trebuie să (re)începem să avem grijă de noi. Iar simpla informaţie că vârsta la care se începe screeningul pentru cancerul colo-rectal a scăzut de la 50 la 45 de ani ar trebui să ne dea de gândit. Singura veste bună, dacă poate fi numită aşa, este că abordarea medicală a cancerului este acum personalizată şi nu se mai aplică protocoalele atât de mult ca înainte. Ceea ce poate duce la salvarea mai multor vieţi.
***
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
