Majoritatea femeilor care rămân însărcinate au o sarcină normală, care decurge fără complicaţii, iar fătul este sănătos. Dar 5-10% dintre cazuri au complicaţii în sarcină şi, în acest caz, intervine medicul obstetrician supraspecializat în medicina morfo-fetală.
„Monitorizarea antenatală trebuie să se focuseze pe anumite riscuri, cum ar fi naştere prematură, riscul de a dezvolta anumite complicaţii medicale – diabet, hipertensiune arterială (cele mai comune în rândul mamelor), dar pot fi şi complicaţii fetale – anumite malformaţii care sunt fie izolate, fie mai complexe, sindroame genetice, aneuploidii sau sindroame cromozomiale”, a declarat dr. Dan Dumitraşcu-Biriş, medic primar obstetrică ginecologie cu supraspecializare în medicină materno-fetală, din cadrul MedLife Arad.
Trendul în medicina actuală este cel al supraspecializărilor, mai ales în chirurgie, dar şi în alte ramuri precum obstetrică-ginecologie, unde medici buni aleg să facă mai mult oncologie, infertilitate, uro-ginecologie sau medicină fetală. Dr. Dan Dumitraşcu-Biriş le-a încercat pe toate, dar s-a oprit la medicină materno-fetală: „Am avut ocazia chiar în perioada rezidenţiatului să plec în străinătate şi am încercat câte puţin din fiecare supraspecialitate, să văd ce mi se potriveşte. Am ales medicina materno-fetală, care, de fapt, este obstetrica modernă şi care se ocupă de sarcinile normale dar şi de sarcinile cu complicaţii materne sau fetale. Supraspecializarea am început-o în 2014 şi am ajuns medic primar în 2020. Deci, pot să spun că am stat în pregătire pentru aceasta suprasepcializare şapte ani”, a povestit medicul român, care a învăţat la Londra de la cei mai buni profesionişti din lume în medicina fetală, apoi s-a întors în România să îngrijească gravidele cu probleme.
„Rolul medicului de medicină fetală devine tot mai important, mai ales în centrele foarte mari din lume. Medicul intervine atunci când sunt acele deviaţii de la normal. Medicina materno-fetală este, de fapt, obstetrica modernă”, a explicat dr. Dan Dumitraşcu-Biriş.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Preeclampsia, o complicaţie severă, atât pentru mamă, cât şi pentru făt
În practica de zi cu zi, medicul întâlneşte femei cu sarcini la care există anumite riscuri identificate încă de la început. „Când discutăm cu pacientele care sunt opţiunile, le oferim anumite teste screening sau teste diagnostice. În sarcinile gemelare care au o singură placentă, întâlnim acele situaţii în care este necesară o intervenţie fetoscopică, adică o operaţie cu o fibră laser, care este la fel ca laparoscopia. Totodată, există posibilitatea de a apărea situaţii în care sunt anumite anomalii fetale, unde se poate interveni chiar chirurgical”, a spus dr. Dan Dumitraşcu-Biriş.
Cea mai importantă investigaţie a pacientei se efectuează în jurul vârstei de 12 săptămâni, când, în afara evaluării riscului genetic pentru anomalii cromozomiale, pot fi stabilite şi riscurile pentru preeclampsia precoce, care este una dintre cele mai importante complicaţii ce pot afecta evoluţia unei sarcini. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, între 2 şi 8% dintre gravidele de pe mapamond pot fi afectate de preeclampsie. Afecţiunea se manifestă prin hipertensiune arterială, prezenţa proteinelor în urină şi modificări ale funcţiei diferitelor organe (modificări hepatice, modificări pulmonare, modificări ale coagulării). Preeclampsia apare, de obicei, după săptămâna 20 a sarcinii, dar sunt cazuri când sunt afectate mame aflate la începutul sarcinii. Preeclampsia este o boală complexă de sistem, dar şi o complicaţie severă, atât pentru evoluţia mamei, cât şi pentru evoluţia fătului.
Dacă nu este tratată, preeclampsia poate duce chiar şi la deces. „În ceea ce priveşte mama, bineînţeles, cea mai comună patologie în sarcină este hipertensiunea indusă de sarcină sau preeclampsia. Şi dacă o identifici din timp, poţi să o tratezi şi atunci femeia nu mai ajunge să nască prematur sau să fie în situaţia în care să sufere anumite complicaţii care pot duce până la accidente vasculare cerebrale. Este extrem de important să ne focusăm atât pe mamă, cât şi pe copil în obstetrica modernă”, a atras atenţia dr. Dan Dumitraşcu-Biriş.
Sarcină la risc? Screeningul este foarte important
Cursul sarcinii se poate abate de la normalitate, astfel că s-ar putea solda cu un insucces, de aceea este important ca orice gravidă să facă consultaţii de screening prenatal. Iar medicii buni îndeamnă femeile însărcinate să meargă la controale şi să-şi monitorizeze sarcina.
O sarcină poate fi considerată cu risc crescut din mai multe motive, unele sunt cauze materne, altele fetale.
„Acest screening este important să fie făcut de oameni care au competenţă. Dacă mai demult o sarcină cu risc era aceea care întrunea o serie de factori legaţi de greutatea femeii, vârstă, probleme medicale asociate, acum sarcina cu risc este aceea la care identifici anumiţi factori, care, cumulaţi, pot duce la complicaţii ulterioare. Noi încercăm să identificăm aceşti factori atunci când luăm în evidenţă o gravidă. Dacă ea nu întruneşte niciunul, atunci statistica este de partea femeii, aşa cum a fost dintotdeauna, adică foarte puţine sarcini ajung la complicaţii. Majoritatea sarcinilor sunt normale”, a subliniat expertul în medicină materno-fetală.
Satisfacţia profesională a medicului este atunci când dă veşti bune gravidelor: „Sunt sarcini la care nu identificăm factori de risc, nu identificăm malformaţii fetale. De cele mai multe ori, reuşim să aducem zâmbetul pe buzele femeilor. Mă bucur foarte mult când pot să dau veşti bune şi asta se întâmplă în majoritatea cazurilor. Dar sunt şi acele sarcini în care identificăm anumite malformaţii. De multe ori părinţii ne întreabă şi care-i rostul acestei ecografii morfo-fetale, pentru că, dacă identifici o anumită problemă, oricum nu poţi să faci nimic. În ziua de astăzi nu mai este chiar aşa. Una este să ştii dinainte că ar putea să fie o problemă cu copilaşul la naştere, să ştii ce urmează, ce se întâmplă, care este atitudinea după naştere şi alta este să afli de-abia după ce se naşte copilul. Cred că în societatea în care trăim ne dorim cu toţii să fim mult mai informaţi”, a afirmat medicul.
Iar în astfel de situaţii abordarea multidisciplinară este extrem de bună pentru toată lumea – şi pentru pacienţi şi pentru profesionişti: „Când identificăm o anumită problemă, dacă este de natură chirurgicală, imediat după naştere încercăm să punem în legătură pacientul cu neonatologii, cu medicul chirurg care se va ocupa de caz după naştere şi atunci părinţii vor avea o imagine de ansamblu, vor şti exact ce se întâmplă după naşterea copilului şi sunt mult mai liniştiţi, se simt mult mai ocrotiţi, mai îngrijiţi, indiferent de cât de rezervat pare prognosticul sau ce le spunem antenatal”, a mărturisit dr. Dan Dumitraşcu-Biriş.
„Nu trebuie să neglijăm componenta psihologică”
Prin mâinile medicului au trecut mii de gravide, unele fără riscuri, altele cu risc crescut. Cel mai emoţionant caz pe care îl are proaspăt în minte dr. Dan Dumitraşcu-Biriş, deşi a trecut ceva timp, este cel al unei femei al cărei copilaş a avut o malformaţie cardiacă care necesita multiple operaţii. „Sarcina s-a complicat înainte să se ajungă la momentul naşterii şi pacienta a născut prematur. Copilaşul nu a supravieţuit primelor 24-48 de ore de la naştere. Dar pacienta a fost atât de recunoscătoare pentru grija pe care i-am acordat-o şi vizitele pe care le-a făcut pe parcursul sarcinii încât mult timp după aceea am rămas în contact şi prin mail şi prin mesaje. Relaţia pe care am avut-o cu aceasta în sarcină a fost incredibilă şi ea a simţit că am luptat cât de mult şi cât de puternic am putut. De multe ori, neglijăm foarte mult partea asta psihologică, dar nu trebuie să facem acest lucru – părinţii şi gravidele trebuie să ştie la ce să se aştepte, să fie informaţi, să se pregătească pentru naştere.”
Prima intervenţie fetoscopică, în premieră în reţeaua MedLife, efectuată de dr. Dan Dumitraşcu-Biriş
Stetoscopul fetal sau stetoscopul Pinard Riester, după numele celui care l-a inventat, este un instrument folosit pentru auscultarea sunetelor cardiace ale embrionului în pântec. Încă mai este folosit de medicii obstetricieni, dar începe să fie înlocuit încet-încet cu tot felul de dispozitive care au un transducer şi un difuzor, unele electronice, care pot sa si calculeze anumiţi parametri. Dar medicina fetală a mers şi mai departe, la fetoscopie, o procedură în care se foloseşte un instrument mic numit fetoscop, care este introdus în uter pentru a vedea fătul şi placenta. „Eu am efectuat prima intervenţie fetoscopică în premieră în Grupul MedLife în România, într-o sarcină gemelară care s-a complicat, cu sindromul transfuzor-transfuzat. S-au născut doi copii – unul dintre ei a supravieţuit şi acum este foarte bine. Celălalt nu a supravieţuit decât puţin timp. Dar a fost un succes faptul că, în loc să se nască prematuri şi să nu supravieţuiască niciunul, cuplul are un copil care este sănătos acum”, a povestit medicul, care a explicat că acesta a fost primul caz din afara Bucureştiului abordat prin chirurgia fetoscopică cu laser de către specialist. După aceea a mai avut câteva cazuri rezolvate cu succes prin fetoscopie.
Malformaţiile cardiace sunt cele mai comune anomalii întâlnite în sarcină
Defectele cardiace congenitale (CHD) sunt cea mai frecventă anomalie congenitală, reprezentând aproximativ 1% dintre născuţii vii. Majoritatea bolilor coronariene pot fi diagnosticate în timpul vieţii prenatale prin ecocardiografie fetală, care a fost utilizată pentru a detecta CHD în uter încă din 1980. Odată cu progresele în tehnologia ultrasunetelor, detaliile anatomiei şi fiziologiei cardiace fetale pot fi identificate, ceea ce duce la îmbunătăţirea managementului prenatal şi perinatal şi la prognosticul bolii coronariene simple şi complexe. Recunoaşterea promptă a CHD la făt permite familiei timp să evalueze eventualele anomalii extracardiace asociate şi/ sau sindroame genetice şi să ia decizii cu privire la continuarea sarcinii. Aproximativ 25% dintre sugarii cu aceste probleme necesită intervenţie cardiacă procedurală în timp util după naştere pentru a preveni morbiditatea sau mortalitatea semnificativă.
„Din 100 de sarcini la una ar trebui sa identific o posibilă anomalie a cordului. Când s-a început cu ecografia, aparatele nu ne permiteau o evaluare atât de amănunţită a cordului. Diagnosticul lor se făcea mai puţin în primul trimestru, mai mult în al doilea trimestru sau în al treilea. Ecografele de azi şi pregătirea specialiştilor ne-au dus în situaţia în care, în mâinile experţilor, malformaţiile cardiace pot fi depistate în mare proporţie undeva la 12-14 săptămâni”, a precizat dr. Dan Dumitraşcu-Biriş.
Potrivit medicului, rata de detecţie ajunge la 60% în ceea ce priveşte depistarea anomaliilor cardiace în Marea Britanie. „În România, suntem undeva la 20%, când vorbim de toată populaţia. Deci, încă mai este drum lung până să reuşim să depistăm şi noi majoritatea anomaliilor cardiace. De aceea este important să meargă la specialistul de medicină fetală şi acum avem şi specialişti de cardiologie fetală, care sunt cardiologi pediatri specializaţi în evaluarea cordului”, a spus medicul.
Problemele depistate încă din săptămâna a 12-a de sarcină pot ajuta viitorii părinţi să fie informaţi asupra paşilor care urmează, pot decide dacă continuă cu sarcina, naşterea, intervenţiile şi ştiu la ce să se aştepte.
Surse:
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8429868/
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/twintotwin-transfusion-syndrome-ttts
**
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
