Medicina modernă nu poate fi concepută fără aportul imagisticii, o ramură esenţială care permite diagnosticarea precoce şi monitorizarea diverselor afecţiuni. „O examinare imagistică nu are cum să prevină cancerul. Eventual, există situaţii în care identificăm o leziune precanceroasă care s-ar putea transforma cu timpul.
Dar imagistica contribuie mai mult la diagnosticul precoce al cancerelor şi, în primul rând, mă refer la cancerul de sân, unde mamografia şi ecografia mamară joacă un rol important”, a declarat dr. Szekely Zsolt, directorul medical al Spitalului de Oncologie MedLife Braşov, medic primar radiologie-imagistică medicală.
Dr. Szekely a ajuns la Medicină într-o perioadă în care opţiunile academice în România erau restrânse. „Eu am terminat liceul în 1985 şi la vremea respectivă, dacă erai un elev bun, optai către Medicină, Matematică ori Drept, exceptând situaţia în care aveai o pasiune deosebită pentru altceva”, a povestit medicul.
Alegerea specialităţii radiologie-imagistică a venit mai târziu, după o scurtă incursiune în chirurgia generală. „Nu sunt genul căruia să-i placă adrenalina. Mi-am ales o specialitate mai exactă, mai liniştită, mai apropiată de formaţia mea de matematician,” a explicat dr. Zsolt Szekely, care acum, după 25 de ani de experienţă în această specialitate, spune că nu ar face altceva pentru nimic în lume. „Îmi place foarte mult ceea ce fac. Am avut noroc în viaţă, pentru că, deşi la început nu am fost foarte convins că vreau să fac Medicină, îmi place foarte mult ceea ce fac şi nu aş face altceva pentru nimic în lume,” a mărturisit radiologul.
Dr. Szekely este implicat activ în imagistica oncologică, lucrând într-un spital de profil: „În urmă cu trei ani am fost transferat la Spitalul de Oncologie MedLife, unde văd zilnic numeroşi pacienţi cu diverse tipuri de cancer, inclusiv cu boli hematologice maligne.”
Dar cele mai frecvente cazuri de cancere pe care le vede la spital şi în cazul cărora face investigaţii imagistice sunt cele de sân, prostată, colorectal, pulmonar, respectiv col uterin. „Cele mai multe cancere la femei sunt cele de sân, pe primul loc, după care urmează cancerele colorectale si cele de col uterin. La bărbaţi, în schimb, cancerele pulmonare sunt pe primul loc, cancerele de prostată pe locul doi şi cancerele colorectale pe trei. Cifrele coincid cu statisticile oficiale.”, a precizat medicul.
Cancer de sân, detectat precoce cu ajutorul ecografiei mamare şi a mamografiei
O femeie din 8 din Statele Unite va fi diagnosticată cu cancer de sân de-a lungul vieţii, susţine Fundaţia Naţională a Cancerului de Sân. În 2024, organizaţia americană estima că 310.720 de femei şi 2.800 de bărbaţi vor fi diagnosticaţi cu cancer mamar invaziv, semnalând însă că, prins în stadiile sale cele mai timpurii, rata de supravieţuire relativă la 5 ani în cancer este de 99%. Progresele în metodele de detectare şi tratament precoce au crescut semnificativ ratele de supravieţuire ale cancerului de sân în ultimii ani, în prezent existând peste 4 milioane de supravieţuitori ai cancerului de sân în Statele Unite.
La nivel mondial, în anul 2020, cancerul de sân devenise cel mai frecvent tip de cancer cu 2,26 milioane de cazuri (11,7%) depăşind cancerul pulmonar cu 2,20 milioane (11,4%). În acelaşi an, s-au înregistrat 685.000 decese prin cancer de sân, conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC) din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). La sfârşitul anului 2020, existau 7,8 milioane de femei în viaţă care au fost diagnosticate cu cancer de sân în ultimii 5 ani, ceea ce îl face cel mai răspândit cancer din lume.
În Europa, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Cercetarea Cancerului, în 2022, cancerul de sân a reprezentat cel mai frecvent tip de cancer la femei din regiunea OMS Europa (557.532 cazuri noi, 12,51% dintre toate cazurile noi de cancer diagnosticate în Europa şi 26,4% dintre cazurile de cancer la femei).
În România, în 2022, potrivit ECIS – European Cancer Information System, s-au înregistrat 12.685 cazuri noi de cancer de sân. Una dintre cele mai frecvente examinări pe care le realizează dr. Szekely este ecografia mamară, folosită mai ales la femeile tinere. Medicul face de peste 22 de ani ecografii mamare. De asemenea, efectuează şi mamografii, recomandate femeilor după vârsta de 40 de ani. „Varianta cea mai bună este combinaţia celor două metode. Sensibilitatea ecografiei singure este de aproximativ 85%, dar împreună cu mamografia poate ajunge la 95-97%,” a afirmat medicul.
Un exemplu concret de diagnostic precoce a fost cazul unei paciente de 50 de ani care venea regulat la controale. „Într-un an am descoperit o leziune suspectă de 5 mm. Pacienta venea în fiecare an şi-şi făcea mamografia. Nu avea simptome, dar investigaţiile au confirmat un cancer de sân în stadiu incipient. Acum, după 7-8 ani, este bine datorită faptului că a venit la control la timp şi acest lucru i-a salvat viaţa. Nu eu, nu aparatul, ci ea singură şi-a salvat viaţa, venind la aceste controale”, a explicat dr. Zsolt Szekely.
Trei cazuri de cancer mamar la bărbaţi
Estimările Societăţii Americane de Cancer pentru cancerul de sân la bărbaţi din Statele Unite pentru 2025 sunt că vor fi diagnosticate aproximativ 2.800 de cazuri noi de cancer mamar invaziv şi că aproximativ 510 bărbaţi vor muri din cauza cancerului de sân. Acest tip de cancer este de aproximativ 100 de ori mai puţin frecvent în rândul bărbaţilor albi decât în rândul femeilor albe şi de aproximativ 70 de ori mai puţin frecvent în rândul bărbaţilor de culoare decât în rândul femeilor de culoare.
Pentru bărbaţi, riscul mediu pe parcursul vieţii de a face cancer de sân este de aproximativ 1 din 726. Dar acest risc variază în funcţie de factorii de risc pe care-i are pentru cancerul de sân. „În peste 20 de ani de experienţă pot spune exact câte cazuri de cancer mamar la bărbaţi am avut: 3. Am făcut mult mai multe mamografii, am citit mult mai multe şi am făcut mai multe ecografii, dar majoritatea au fost ginecomastii sau adipomastii. Nu e nicio deosebire, nici ca tehnică de examinare, nici ca aspect imagistic în cazul cancerului mamar la bărbaţi”, a specificat medicul imagist.
În opinia specialistului, se simte nevoia unui program de screening naţional al cancerului mamar, fiindcă în momentul de faţă în România nu există un astfel de program, dar este îmbucurător că „numărul celor care vin la screening spontan (adică prezentarea voluntară a pacientelor) a început să crească.” Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă screeningul organizat populaţional, prin mamografie, adresat populaţiei feminine cu vârste între 50 şi 69 de ani, pentru că, în acest interval de vârstă, incidenţa este cea mai mare.
Relaţia cu pacientul se construieşte la ecografie
În era internetului, pacienţii ajung frecvent speriaţi la medic, după ce şi-au căutat singuri diagnosticul pe internet. „Îndemnul meu este simplu: când aveţi o problemă de sănătate, mergeţi la un specialist. Internetul poate crea mai multă panică decât ajutor real,” a avertizat medicul care susţine că radiologia modernă oferă mijloace precise de diagnostic.
Dr. Zsolt Szekely crede în relaţia cu pacientul şi încearcă să profite de timpul în care are contact direct cu acesta pentru a crea o relaţie cât mai bună şi pentru a afla toate informaţiile necesare pentru a formula apoi un rezultat cât mai corect.
„Eu fac multe ecografii şi aşa am contact nemijlocit cu pacientul, discut cu acesta în timp ce-l examinez şi după. Din păcate, la imagistica de înaltă performanţă sau chiar şi la radiologia convenţională, noi nu prea ne întâlnim cu pacientul decât dacă acesta solicită o întâlnire cu radiologul în mod expres. Atunci întotdeauna le stau la dispoziţie, dar se întâmplă destul de rar, pentru că pacienţii vin trimişi de un clinician şi cu rezultatul meu se întorc la acel clinician şi acesta le explică, de fapt, ce scrie în rezultat şi aşa este şi normal. De aceea, eu văd un motiv de satisfacţie în orice pacient care este mulţumit de mine, care se întoarce la mine, care mă caută şi care mă recomandă, fiindcă până la urmă ţine de relaţia cu pacientul”, a mărturisit dr. Szekely.
Chiar dacă nu-i supără nimic pe adulţi, e bine să-şi facă anual o ecografie abdominală
Pe lângă controalele regulate pentru cancerul de sân, dr. Szekely recomandă şi ecografii abdominale anuale pentru depistarea precoce a eventualelor tumori şi asta e valabil şi la femei şi la bărbaţi. „Se întâmplă adesea să găsim o mică tumoră la ecografie, care, probabil, dacă pacientul respectiv n-ar fi venit la un control de rutină, s-ar fi manifestat mai târziu, într-un stadiu mai avansat. O simplă ecografie poate identifica leziuni la rinichi, ficat sau vezică, înainte să apară simptome. Deci, o ecografie abdominală anuală este recomandată tuturor adulţilor, indiferent de vârstă. Acum, sunt prea puţini pacienţi care vin şi fac ecografii în mod sistematic”, a atras atenţia radiologul-imagist.
Succesul în lupta cu bolile grave depinde şi de conştientizarea importanţei controalelor periodice. Iar în ceea ce priveşte celelalte metode imagistice de investigaţie, fiecare are indicaţii specifice: „Tomografia computerizată este excelentă pentru abdomen şi torace, în timp ce rezonanţa magnetică este mai precisă pentru pelvis, prostată, uter sau ovare. Nu există o metodă supremă, ci doar investigaţii adaptate fiecărui caz. Metoda de investigaţie imagistică este personalizată”, e de părere specialistul.
Pe lângă pregătirea şi experienţa medicului, ceea ce contează foarte mult în radiologie este şi aparatura. „La MedLife nu avem aparate slabe, însă este de reţinut că acestea contează foarte mult şi, dacă nu sunt suficient de bune, medicului îi pot scăpa leziuni din acest motiv”, a subliniat dr. Szekely.
Inteligenţa artificială utilizată în screeningul nodulilor pulmonari
Din 2006, dr. Zsolt Szekely face sistematic tomografie, aproape zilnic. Fiind la curent cu tot ce se întâmplă în străinătate, acesta le recomandă şi pacienţilor din România tomografia computerizată toracică cu doză mică ca metodă imagistică acceptată pe plan internaţional pentru screening-ul nodulilor pulmonari. În plus, o inovaţie care începe să câştige teren este utilizarea inteligenţei artificiale (AI) în analiza imaginilor medicale, iar spitalul în care lucrează medicul utilizează AI.
„Folosim un soft pentru analiza nodulilor pulmonari, dar nu avem încă încredere deplină, verificăm manual fiecare rezultat. Inteligenţa artificială poate fi un ajutor, dar nu poate înlocui experienţa medicului. Niciodată un medic nu se va putea baza 100% pe inteligenţa artificială”, a atras atenţia dr. Zsolt Szekely. Munca medicilor imagişti este esenţială pentru sănătatea pacienţilor.
Surse:
https://www.nationalbreastcancer.org/breast-cancer-facts/
https://insp.gov.ro/2024/09/30/octombrie-2024-luna-de-constientizare-cu-privire-la-cancerul-san/
https://www.cancer.org/cancer/types/breast-cancer-in-men/about/key-statistics.html
**
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
