Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că, joi, Curtea de Apel din Napoli a dispus predarea lui Darius Vâlcov autorităţilor competente ale României, în executarea mandatului european de arestare. Hotărârea nu este definitivă
Alina Gorghiu a făcut, joi, precizări legate de situaţia persoanelor condamnate penal care se sustrag executării pedepsei în România.
”Este cunoscut că sunt foarte puţine persoane condamnate în România care folosesc jurisdicţii străine şi prevederi din legislaţia altor state, pentru a nu executa pedeapsa în România. Este importantă consolidarea cooperării judiciare. România nu este un caz singular. Şi alte state din UE se confruntă cu situaţii similare. Vă asigur că suntem activi, implicaţi în soluţionarea acestei probleme. Procedura de emitere şi executare a mandatului european de arestare este una exclusiv judiciară, atribuţiile în acest domeniu fiind ale instanţelor de judecată”, a afirmat ministrul Justiţiei.
Ea a precizat că aAtribuţiile Ministerului Justiţiei se referă doar la facilitarea comunicării, asistării şi sprijinirii autorităţilor judiciare române şi străine la emiterea şi executarea MEA (mandatului european de arestare).
”În acest context doresc să vă informez că, astăzi, Curtea de Apel din Napoli a dispus predarea lui Vâlcov Darius Bogdan, autorităţilor competente ale României, în executarea mandatului european de arestare emis la 3.5.2023 de către Tribunalul Bucureşti în dosarul penal referinţa nr. 2018/2015, pentru executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicată acestuia prin sentinţa nr. 74 din 8.2.2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, devenită executivă în urma deciziei penale a aceleiaşi Înalte Curţi nr. 38/02.05.2023, pentru infracţiunile de trafic de influenţă şi spălare de bani săvârşite în România în perioada 2009-2013. Hotărârea nu este definitivă. Poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile, la Curtea de Casaţie a Italiei”, a anunţat Gorghiu.
Potrivit sursei citate, Vâlcov s-a predat autorităţilor italiene în 23 mai, în Napoli. Conform legislaţiei italiene, având în vedere locul predării, a fost atrasă competenţa Curţii de Apel Napoli. Instanţa de executare italiană nu a dispus arestarea provizorie în vederea predării, fiind lăsat în libertate, sub supraveghere.
”În cauză au fost invocate două argumente: legăturile persoanei solicitate cu statul italian, care ar fi justificat recunoaşterea pedepsei şi punerea sa în executare în Italia, şi condiţiile de detenţie din România, considerate necorespunzătoare. În dovedire, apărătorii persoanei solicitate au depus o serie de înscrisuri şi rapoarte. Autorităţile române (instanţa de executare, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, magistratul român de legătură) au depus documente în dovedirea prezenţei în România a lui Vâlcov (nefiind îndeplinită condiţia şederii neîntrerupte în Italia în ultimii 5 ani) şi informaţii detaliate privind condiţiile de detenţie. La termenele de judecată din 6 iulie, respectiv 20 iulie, a participat şi doamna Laura Ceh, magistratul român de legătură în Italia”, se menţionează în declaraţie.
Fostul ministru de Finanţe Darius Vâlcov a fost dat în urmărire de către Poliţia Română, după ce a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Şi Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, condamnat la patru ani şi jumătate de închisoare în acelaşi dosar, a fost trecut pe lista persoanelor urmărite.
Vâlcov a fost condamnat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, decizia instanţei fiind definitivă.
În mai 2015, Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuzau de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupată de acesta, de primar al municipiului Slatina, senator şi ministru de Finanţe.
Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, a fost judecat pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani, omul de afaceri Lucian Petruţ Şuşală, pentru complicitate la trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, Bogdan Timofte şi Cristian Tomescu, pentru complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2009, Theodor Berna l-a contactat pe Darius Vâlcov, atunci primar al municipiului Slatina, judeţul Olt, căruia i-a propus să intervină la SC Compania de Apă Olt SA pentru ca firma sa să câştige licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, iar în schimb să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate conform contractelor de execuţie a acelor lucrări.
În urma intervenţiilor lui Darius Vâlcov, firma lui Berna a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului ”Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, fiind semnate contracte cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări, în valoare de de peste 78 de milioane de lei, susţineau procurorii.
După câştigarea acestor contracte de către firma lui Berna, în perioada ianuarie-martie 2011, Vâlcov ar fi mers periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta suma totală de 1,2 milioane de lei, în trei tranşe a câte 400.000 de lei fiecare. Banii erau daţi când Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii, mai arătau procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Ulterior, în perioada aprilie-decembrie 2011, Vâlcov ar mai fi primit de la omul de afaceri, prin intermediul lui Minel Prina, 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei.
Anchetatorii au stabilit că Darius Vâlcov ar mai fi primit 3.080.000 de lei, în perioada 2012- 2013, tot de la Berna, prin intermediul mai multor firme.
”În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a iniţiat şi derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi şi a altor persoane interpuse, un mecanism financiar fictiv între firma omului de afaceri şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens. De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Suşală Lucian Petruţ, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian şi a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani. Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii”, mai arătau procurorii în rechizitoriu.
Darius Vâlcov a mai fost acuzat că, din 2011 până în 2015, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, folosind informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţinea atunci şi pe care le administra prin interpuşi, obţinând astfel 2.272.200 de lei.
Procurorii au pus sechestru asigurător pe trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari, care au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov. De asemenea, anchetatorii au pus poprire pe sumele de 90.000 de dolari, 1.322.950 de lei şi 600.000 de lei.
Procurorii DNA au făcut, în 26 martie 2015, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie. În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, printre care Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea şi Octav Băncilă, potrivit DNA.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
