Sebastian Ghiţă va pierde cauţiunea de 60 milioane de lei dacă instanţa supremă va decide arestarea sa, ca urmare a încălcării obligaţiilor controlului judiciar. Conform Codului de procedură penală, instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cautiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive.
Potrivit articolului 217, alineatul 9, din Codul de procedură penală, "în cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin (...) judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive”.
În cazul lui Sebastian Ghiţă, judecat sub control judiciar pe cauţiune, Poliţia a anunţat deja instanţa supremă că el a încălcat condiţiile controlului judiciar, deoarece nu s-a prezentat când a fost chemat la sediul IPJ Prahova, în 20 decembrie.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Dacă judecătorii de la instanţa supremă decid înlocuirea controlului judiciar cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă, Sebastian Ghiţă pierde cauţiunea.
În 31 martie, procurorii DNA Ploieşti l-au pus sub control judiciar pe cauţiune pe deputatul Sebastian Ghiţă în al patrulea dosar în care acesta este urmărit penal pentru corupţie, cauţiunea fiind stabilită la aproximativ 13 milioane de euro, reprezentând a zecea parte din averea estimată a parlamentarului.
În aprilie 2016, procurorii DNA Ploieşti au admis cererea deputatului Sebastian Ghiţă de constituire a cauţiunii în limita sumei de 59.417.133 lei, după ce parlamentarul a depus garanţii reale imobiliare şi mobiliare asupra mai multor bunuri imobile, bunuri mobile reprezentând echipamente ce aparţin unei societăţi comerciale şi opere de artă, toate în valoare de 86.652.513,50 lei.
În acest al patrulea dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, două infracţiuni de dare de mită, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
În caz sunt judecaţi mai mulţi politicieni, poliţişti şi procurori de rang înalt din judeţul Prahova, fiind trimişi în judecată procurorul Liviu Tudose, adjunctul şefului Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, procurorul Aurelian Mihăilă, fostul adjunct al aceluiaşi parchet, Constantin Ispas, fostul şef al DGA Prahova şi Viorel Dosaru, fostul şef al Poliţiei Prahova.
În acest dosar, un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis, în 16 decembrie, cererea fostului deputat de ridicare a interdicţiei de părăsire a ţării "fără încuviinţarea organului competent”, aceasta fiind una dintre obligaţiile din cadrul controlului judiciar.
Decizia nu este definitivă şi a fost contestată de procurorii DNA Ploieşti la Completul de cinci judecători al ICCJ. Instanţa supremă a stabilit pentru 31 ianuarie termenul de judecare a contestaţiei DNA, dar procurorii pot cere schimbarea termenului, pentru ca solicitarea să fie judecată mai rapid.
Sebastian Ghiţă nu poate pleca din ţară fără acceptul procurorilor pentru că decizia, până la judecarea contestaţiei, nu este definitivă.
Fostul deputat este însă căutat de miercuri, după ce a fost chemat la DNA Ploieşti, în dosarul de corupţie privind vizita din 2012 a fostului premier britanic Tony Blair în România, şi nu s-a prezentat, ulterior pe numele lui fiind emis un mandat de aducere.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
