Ministerul Justiţiei salută publicarea de către Comisia Europeană a Pachetului Legislativ Anticorupţie, respectiv a Directivei anticorupţie, aprobate de către Colegiul Comisarilor. Reprezentanţii MJ arată că Directiva prevede o reglementare modernă a infracţiunii de abuz în serviciu şi că nu există, referitor la abuzul în serviciu, ”un prag valoric ca o condiţie pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale şi atragerii răspunderii penale”. ”Mă bucur să constat faptul că legislaţia noastră naţională este în multe privinţe deja armonizată cu proiectul de Directivă, inclusiv în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu, atât de discutată la noi în ţară, pe care Directiva o reglementează fără prag valoric pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale şi atragerii răspunderii penale”, a afirmat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
”Directiva conţine o serie de prevederi cheie pentru consolidarea mijloacelor de drept penal de combatere a corupţiei în funcţiile publice şi private. Între acestea, Directiva prevede o reglementare modernă a infracţiunii de abuz în serviciu, concordantă cu definiţia infracţiunii de abuz în serviciu din Convenţia ONU privind combaterea corupţiei, receptată deja în dreptul intern prin Legea 365/2004. În cadrul proiectului de Directivă anticorupţie, infracţiunea de abuz în serviciu nu conţine un prag valoric ca o condiţie pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale şi atragerii răspunderii penale”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de MJ.
Potrivit sursei citate, Pachetul Anticorupţie este compus din:
1. O comunicare orizontală referitoare la dimensiunile vizate;
2. O propunere de Directivă în materie penală ce vizează, în principal, actualizarea cadrului legislativ UE în materia incriminării şi sancţionării faptelor de corupţie, dar şi o serie de măsuri de natură preventivă şi de creare a cadrului instituţional (dimensiunea internă UE);
3. O propunere de Regulament privind crearea unui regim special de sancţiuni UE (dimensiunea externă UE).
”Plecând de la gravitatea fenomenului corupţiei şi efectele devastatoare ale acestuia asupra societăţilor, democraţiei, vieţii economice şi cetăţenilor, Comunicarea defineşte corupţia, trece în revistă cadrul legislativ şi instituţional existent, evidenţiază eforturile depuse de-a lungul timpului la nivel global, nivelul UE şi la nivelul statelor membre, şi prezintă justificările pentru propunerile prezentate în cadrul pachetului. Abordarea este comprehensivă, atât în ceea ce priveşte vectorii teritoriali interni/externi UE, cât şi în ceea ce priveşte vectorii acţiunilor pe fond: prevenire, detectare, investigare, sancţionare”, afirmă reprezentanţii MJ.
Totodată, Propunerea de Directivă în materie penală are drept obiectiv actualizarea cadrului normativ UE în materie, inclusiv prin acordarea unui caracter obligatoriu în UE a standardelor internaţionale, cum ar fi Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC). Temeiul juridic este unul multiplu, dar plasat generic în cadrul cooperării judiciare în materie penală: art. 83(1), 83(2) şi 82(1)(d) TFU. Propunerea stabileşte standarde minime referitoare la definiţia infracţiunilor de corupţie şi a sancţiunilor. De asemenea, instituie şi o serie de măsuri din aria de prevenire a corupţiei (campanii de informare şi conştientizare publică, programe educaţionale şi de cercetare, transparenţa în sectorul public, gestionarea conflictelor de interese, verificarea averilor demnitarilor şi funcţionarilor publici, elaborarea de planuri de acţiune, identificarea ariilor de risc, programe de formare). Sunt prevăzute şi dispoziţii referitoare la consolidarea cadrului instituţional la nivelul statelor membre, atât pe componenta preventivă, cât şi pe cea coercitivă, represivă. Propunerea conţine şi dispoziţii referitoare la competenţa jurisdicţională, cooperarea dintre autorităţile Statelor Membre, Comisiei, Europol, Eurojust, OLAF şi EPPO şi colectarea de date statistice.
”Infracţiunile vizate prin propunere sunt: darea şi luarea de mită, atât în sectorul publiuc, cât şi în cel privat; delapidarea atât în sectorul public, cât şi în cel privat; traficul de influenţă (inclusiv cumpărarea de influenţă), abuzul în serviciu atât în sectorul public, cât şi în cel privat; obstrucţionarea justiţiei; îmbogăţirea (ilicită) din fapte corupţie. Importanţa acestei propuneri derivă din vizibilitatea politică şi publică a domeniului combaterii corupţiei, domeniu ce a făcut obiectul monitorizării României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, şi constituie obiectul evaluării continue pe orizontală de către Comisie prin Mecanismul, generalizat UE, privind statul de drept. La o primă evaluare a proiectului de Directivă, se poate constata alinierea majoritară a cadrului legislativ şi instituţional naţional românesc la ceea ce propune Comisia”, adaugă sursa citată.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că acest pachet legislativ anticorupţie publicat de Comisia Europeană este ”un nou semnal privind actualitatea combaterii corupţiei în cadrul construcţiei europene şi trebuie să fie la nivelul fiecărui stat membru, deci şi al României”.
”Mă bucur să constat faptul că legislaţia noastră naţională este în multe privinţe deja armonizată cu proiectul de Directivă, inclusiv în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu, atât de discutată la noi în ţară, pe care Directiva o reglementează fără prag valoric pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale şi atragerii răspunderii penale”, a arătat el.
Executivul UE vrea să armonizeze legislaţia penală împotriva corupţiei la nivelul întregului bloc comunitar, ca parte a unei acţiuni ample de combatere a mitei, a abuzului de putere şi a îmbogăţirii ilicite, relatează The Guardian şi Reuters.
Conform unui proiect de directivă propus de Comisia Europeană, deturnarea de fonduri, traficul de influenţă, abuzul în funcţie, îmbogăţirea ilicită şi obstrucţionarea justiţiei în cazurile de corupţie ar fi infracţiuni penale armonizate la nivelul întregului bloc comunitar. În prezent, mita este singura infracţiune de corupţie incriminată la nivelul UE.
Propunerea ar urma să stabilească definiţii comune ale infracţiunilor de corupţie, în încercarea de a facilita cooperarea poliţiei în cazurile transfrontaliere, un pas considerat crucial în combaterea criminalităţii organizate, în condiţiile în care majoritatea marilor grupuri infracţionale sunt active în trei sau mai multe ţări.
Nu toate statele membre UE incriminează toate formele de comportament corupt - îmbogăţirea ilicită este o infracţiune doar în opt ţări, o lacună care, potrivit oficialilor UE, face ca multe ţări din UE să nu se ridice la standardele definite de ONU.
Pe de altă parte, pedepsele variază foarte mult de la un stat membru la altul. Pedepsele cu închisoarea pentru mită în sectorul public variază între trei luni şi 15 ani, iar deturnarea de fonduri în sectorul privat poate duce la pedepse cu închisoarea de la trei luni la 20 de ani.
"A sosit momentul să avem o abordare europeană mai amplă în ceea ce priveşte combaterea corupţiei", a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne. Aceasta a declarat că statele membre au definit infracţiunile de corupţie în moduri diferite, "astfel încât reprezintă un obstacol în ceea ce priveşte cooperarea poliţienească într-o investigaţie, precum şi pentru urmărirea penală", a subliniat ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
