Tribunalul Constanţa a motivat în respingerea cererii de liberare condiţionată a lui Mihai Necolaiciuc, fost şef al CFR, că nu are convingerea că acesta s-a îndreptat şi se poate integra cu uşurinţă în societate, prin lăsarea sa în liberate. Instanţa a mai considerat că pedeapsa privativă de libertate nu şi-a atins scopul.
Tribunalul Constanţa a admis la sfârşitul săptămânii trecute contestaţia formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie Constanţa la decizia Judecătoriei Medgidia din toamna anului trecut, prin care Mihai Necolaiciuc putea fi liberat condiţionat, iar prin această decizia fostul şef al CFR rămâne în penitenciar.
Tribunalul Constanţa notează în motivarea deciziei sale că, în unanimitate, comisia din cadrul Penitenciarului Poarta Albă a propus ca Mihai Necolaiciuc să fie liberat condiţionat, având în vedere conduita corespunzătoare, el fiind recompensat de două ori, participând la activităţi lucrative şi educative şi nefiind sancţionat disciplinar.
Instanţa a considerat însă că pedeapsa privativă de libertate nu şi-a atins scopul.
"Se consideră însă că în acest moment al fazei de executare, pedeapsa privativă de libertate aplicată condamnatului nu şi-a atins scopul, înainte de expirarea ei, faţă de cuantumul mare al pedepsei pe care o execută, şi care a totalizat un număr de 1858 de zile de închisoare, din totalul de 2.922 zile de închisoare, conduita adoptată de acesta, deşi nu a fost sancţionat disciplinar, are un număr mic de recompense şi un număr redus de zile câştigate prin muncă”, se arată în motivare.
Tribunalul Constanţa mai notează că Mihai Necolaiciuc a îndeplinit fracţia minimă legală necesară, dar timpul efectiv executat nu este suficient reeducării sale.
“Este adevărat că deţinutul nu posedă antecedente penale, a executat fracţia minimă legală necesară (...), dar se apreciază că timpul efectiv executat nu este încă suficient reeducării sale şi prevenirii comiterii de alte infracţiuni, de îndată ce acesta se afla în libertate, ţinând seama şi de natură infracţiunilor comise a căror gravitate nu poate fi contestată, raportat la scopul şi urmările acestora”, a mai precizat sursa citată.
Documentul aminteşte de faptul că liberarea condiţionată nu poate fi dispusă în mod automat, executarea fracţiei minime legale fiind doar o vocaţie la beneficiul liberării condiţionate.
“Liberarea condiţionată ca instituţie de drept penal, constituie nu numai un mijloc de individualizare administrativă a pedepsei, dar şi un mijloc de reeducare a condamnaţilor, care au astfel posibilitatea de a dovedi că nu este necesară se execută în totalitate pedeapsa, ceea ce nu se poate reţine în prezent şi în privinţa condamnatului N.M., care mai are de executat o parte însemnată din pedeapsă. Împrejurarea că deţinutul, care în prezent a trecut de vârsta de 60 de ani, a executat fracţia minimă legală necesară îi conferă acestuia doar o vocaţie la beneficiul liberării condiţionate, care nu poate fi dispusă în mod automat”, mai scrie în motivare, acordarea acestui beneficiu fiind supusă analizei instanţei de judecată care verifică îndeplinirea cumulativă a tuturor criteriilor impuse de lege.
“Faţă de cele relatate, instanţa nu are convingerea că în prezent persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate integra cu uşurinţă în societate, prin lăsarea sa în libertate”, mai arată Tribunalul Constanţa.
Tribunalul Constanţa a admis pe 26 ianuarie, contestaţia procurorilor DNA la hotărârea luată de Judecătoria Medgidia în toamna anului trecut, iar decizia instanţei este definitivă. Fostul şef al CFR mai poate formula o nouă cerere de eliberare condiţionată după două luni. Necolaiciuc este încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.
În 2 noiembrie 2017, Judecătoria Medgidia a admis cererea depusă de Mihai Necolaiciuc, hotărând că acesta poate fi liberat condiţionat. Decizia a fost contestată de procurorii DNA la Tribunalul Constanţa. Instanţa a judecat dosarul pe 12 ianuarie, după care a amânat pronuţarea mai întâi pe 19 ianuarie, iar apoi pe 26 ianuarie.
Mihai Necolaiciuc mai depusese alte două cereri de liberare condiţionată, ambele respinse de instanţă.
Fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv, în 23 noiembrie 2016, de Curtea de Apel Bucureşti, la opt ani de închisoare, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, prejudiciul produs companiei feroviare de către Necolaiciuc şi mai mulţi foşti şefi din CFR şi administratori de firme fiind de aproape 57 de milioane de euro.
Din pedeapsa lui Necolaiciuc va fi scăzută perioada în care a stat în arest preventiv, respectiv din 17 iunie 2009 până în 26 ianuarie 2012, şi perioada din 17 octombrie 2014 până în 17 iulie 2015, când a fost eliberat condiţionat din executarea unei alte pedepse, de patru ani şi şase luni închisoare, la care a fost condamnat definitiv în 17 octombrie 2014.
În acelaşi dosar, Viorica Olăeru, fost director al Direcţiei Economice, a fost condamnată la cinci ani şi şase luni de închisoare, pedeapsă redusă de la opt ani de închisoare, cât primise la Judecătoria Sectorului 1, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti le-au redus pedepsele dispuse de Judecătorie şi i-au condamnat definitiv pe Vlăduţ Ilie, fost inspector de specialitate la Serviciul Aprovizionare din subordinea Direcţiei Comerciale a CFR - la trei ani de închisoare cu suspendare, Dragoş Vasile Vlăduţ, fost şef al Serviciului Aprovizionare - la trei ani de închisoare cu executare, Maria Ana Matei, director al Direcţiei Comerciale în perioada decembrie 2000-aprilie 2001 şi director al Direcţiei Economice în perioada aprilie - noiembrie 2001 – la trei ani de închisoare cu suspendare, Octavian Costea, consilier juridic în cadrul Direcţiei Comerciale în perioada ianuarie 2001 - ianuarie 2004 – la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare.
În acest dosar au fost comasate trei cauze în care Mihai Necolaiciuc şi mai mulţi foşti şefi din CFR şi administratori de firme au produs companiei feroviare un prejudiciu total de aproape 57 de milioane de euro. Faptele au vizat angajarea companiei feroviare în relaţii contractuale nelegale, în urma cărora au fost plătite din bugetul CFR produse, bunuri şi servicii care nu au fost niciodată livrate sau au fost necorespunzătoare calitativ şi nefolositoare companiei, utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, în folosul unor societăţi comerciale private, de la care au fost achiziţionate produse precum rulmenţi, şuruburi, piuliţe, butaşi de trandafiri, servicii de pază, delegaţii în străinătate, dicţionare şi reparaţii la case de odihnă, precum şi piese pentru instalaţii feroviare.
Într-un alt dosar, Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv la patru ani şi şase luni de închisoare în 17 octombrie 2014, pentru utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice. Mai exact, o bună parte din 34,3 milioane de euro, bani obţinuţi prin creditul de la Banca Europeană de Investiţii contractat în anul 2000 pentru diminuarea efectelor inundaţiilor şi reconstruirea infrastructurii feroviare afectate de viituri, au fost cheltuiţi pe servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, aparate de aer condiţionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare şi agende.
În iulie 2015, după ce a executat nouă luni de închisoare, Necolaiciuc a primit o decizie definitivă de eliberare condiţionată din partea magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti, fostul director al companiei CFR fiind pus atunci în libertate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
