Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie se delimitează în mod ferm de comunicatele succesiv emise, cu majoritate, de Secţia pentru judecători a CSM, solicitând atât preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, cât şi tuturor membrilor secţiei de resort care s-au raliat acestor comunicate.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie dezaprobă, într-un comunicat, poziţia exprimată în cuprinsul comunicatelor de presă date publicităţii, la datele de 29.08.2019 şi 30.08.2019, în majoritate, de Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în legătură cu decizia preşedintelui României de respingere a propunerii de numire în funcţia de ministru al justiţiei unui judecător demisionar, apreciind că, pe această cale, rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, consacrat de art.133 din Constituţia României, este grav afectat.
Cele două asociaţii reamintesc faptul că, referitor la posibilitatea numirii judecătorilor în funcţia de ministru al justiţiei, Comisia de la Veneţia s-a pronunţat în sensul că ”judecătorii nu pot fi membri ai partidelor politice, nu pot participa la activităţi politice şi nu trebuie să se pună într-o poziţie care le-ar putea periclita independenţa sau imparţialitatea” (recomandări general valabile, indiferent de împrejurarea în care au fost emise, reţinute inclusiv de Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr.45/2018, care, la paragraful 169, a valorificat, cu privire la imposibilitatea numirii unui judecător în funcţia de ministru al justiţiei, în special Avizul cu privire la proiectul de revizuire a Legii constituţionale privind statutul judecătorilor din Kârgâzstan, paragraful 45, fapt care putea fi verificat şi de CSM).
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
De asemenea, prin Avizul nr. 3 din 19 noiembrie 2002 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni asupra principiilor şi regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judecătorilor şi, în mod deosebit, a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii, se statuează că „participarea judecătorilor în activităţi politice ridică unele probleme majore (…); având în vedere dreptul la un proces corect şi aşteptările legitime ale publicului, judecătorii ar trebui să fie rezervaţi în exercitarea activităţilor politice publice. Unele state au inclus acest principiu în regulile lor disciplinare şi sancţionează orice comportament care contravine obligaţiei judecătorilor de rezervă. De asemenea, au prevăzut în mod explicit că îndatoririle judecătoreşti sunt incompatibile cu anumite mandate politice; pentru a păstra încrederea publicului în sistemul judiciar, judecătorii nu trebuie să se expună atacurilor politice care sunt incompatibile cu neutralitatea necesară în sistemul judiciar” (par.30 şi 31).
Răspunzând tuturor exigenţelor şi recomandărilor instituite la nivel european, confirmate şi prin opiniile Comisiei de la Veneţia şi ale Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, inclusiv Constituţia României, prin dispoziţiile articolului 125 alin. (3) şi art. 132 alin. (2), a prevăzut că funcţia de judecător şi procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
În interpretarea acestor texte constituţionale, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituţională a precizat că „funcţiile de demnitate publică alese [Preşedintele României, deputaţi, senatori, cele din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale] sau numite [funcţiile calificate ca atare de lege din cadrul unor instituţii/autorităţi publice, precum Guvernul (cu toată structura sa, inclusiv funcţiile de prim-ministru, viceprim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat), (…), au, prin natura lor, fie o pronunţată componentă politică, fie o componentă administrativă, care nu are nicio legătură cu activitatea pe care judecătorul sau procurorul o exercită”. Curtea Constituţională a observat că ”art. 1 din Legea nr. 303/2004 defineşte magistratura ca fiind activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Astfel, esenţa activităţii lor constă în aplicarea şi interpretarea judiciară a legii şi în conducerea şi controlul activităţii de urmărire penală, după caz, neputând desfăşura activităţi specifice celei de legiferare sau de organizare şi punere în aplicare a legii pe calea actelor administrative. În consecinţă, rezultă că funcţiile de demnitate publică anterior enumerate nu au nicio legătură cu magistratura”.
În alt plan, independent de incidenţa dispoziţiilor legale privind incompatibilitatea, care derivă, în cazul concret, din însăşi acţiunea unui judecător care a înţeles să îşi prezinte demisia cu scopul evident de a produce efecte juridice, dispoziţiile art.9 din Legea nr.303/2004 reglementează interdicţia absolută a oricărui magistrat de a desfăşura sau a participa la activităţi cu caracter politic, judecătorii şi procurorii fiind obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
Interdicţiile, alături de incompatibilităţi, ca instituţii complementare şi obligatorii, reglementate în scopul de a asigura standardul de independenţă adecvat, impun magistratului rezervă şi conformare, cât timp deţine funcţia de judecător sau procuror, precum şi multă prudenţă în acţiunile individuale de natură a atrage decredibilizarea întregului corp al magistraţilor.
În lumina celor arătate, este logic că judecătorul ar trebui să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece dacă un judecător va fi candidat şi nu va fi ales, desemnat sau numit, acesta va fi totuşi identificat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei, funcţia de ministru al justiţiei având o pronunţată componentă politică care nu are nicio legătură cu activitatea pe care judecătorul sau procurorul o exercită (a se vedea, încă o dată, Curtea Constituţională a României, Decizia nr.45/2018, paragrafele 168 şi 169), se arată în comunicat.
Conform sursei citate, în aceste condiţii, dată fiind împrejurarea că eliberarea din funcţie a judecătorului candidat la postul de ministru al justiţiei nu devenise efectivă la data trimiterii propunerii de numire în funcţie, deveneau incidente dispoziţiile cuprinse în Constituţia României, precum şi recomandările relevante ale organizaţiilor internaţionale, dar, mai ales, Decizia Curţii Constituţionale a României nr.45/2018 care, statuează că, atât timp cât o anumită persoană deţine calitatea de judecător sau procuror, aceasta poate exercita numai activităţile specifice acestor funcţii, astfel încât funcţia de ministru al justiţiei este incompatibilă cu aceea de magistrat.
„Totodată, numirea unui (fost) judecător în funcţia executivă de ministru (inclusiv al justiţiei) presupune vacantarea funcţiei, respectiv schimbarea unui ministru în funcţie, decizie eminamente politică. Prin urmare, membrii CSM care au emis comunicatele nu pot susţine indirect îndepărtarea unui ministru în funcţie, prin aprecierea programului ministrului nou propus, atitudine contrară statutului magistraţilor. De asemenea, evaluarea proiectului unui “candidat tehnocrat” la postul de ministru al justiţiei, chiar dacă acesta avea să devină “fost magistrat”, trebuia cu orice preţ evitată, nefiind rolul unui magistrat de a face astfel de comentarii publice. În acest context, exprimarea de Secţia de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unei poziţii de susţinere publică a programului electoral al unui potenţial ministru propus de un partid politic este de natură a pune în discuţie credibilitatea întregului sistemul judiciar, imaginea justiţiei şi a corpului magistraţilor din România, ridicând semne de întrebare cu privire la rolul acestui organism de garant al independenţei justiţiei şi poziţia de neutralitate conferită constituţional, mai ales în contextul preelectoral al momentului”, consideră cele două asociaţii.
În opinia acestora, din perspectiva cronologiei evenimentelor, nu poate fi ignorată nici modalitatea în care Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a ales să acţioneze, aceasta neînţelegând să transmită propunerea de eliberare din funcţie a judecătorului propus a fi ministru într-un termen optim, care să conducă în final la eliminarea situaţiei de incompatibilitate ivite şi să ofere posibilitatea juridică de numire a acestuia, cât timp nu mai era magistrat, într-o funcţie în puterea executivă, potrivit propriei opţiuni.
„Observând, aşadar, că, în urma poziţiei publice exprimate de Secţia de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost vulnerabilizat rolul ce îi este recunoscut acestui organism prin Constituţie, fiind ignorate raţionamentele Curţii Constituţionale a României, reţinute prin Decizia nr.45/2018, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie înţeleg să se delimiteze în mod ferm de comunicatele succesiv emise, cu majoritate, de Secţia pentru judecători a CSM, solicitând atât preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi tuturor membrilor secţiei de resort care s-au raliat acestor comunicate, să îşi prezinte demisia de onoare din funcţiile deţinute”, se arată în comunicat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
