Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, vineri, noi precizări după ce a fost acuzat de Ana Birchall de ”uzurparea atribuţiilor Ministerului Justiţiei” şi afirmă că instituţia ”are îndatorirea de a se implica activ în aspectele care privesc autoritatea judecătorească”.
”Având în vedere informaţiile difuzate în spaţiul public referitoare la declaraţiile ministrului justiţiei, doamna Ana Birchall, cu privire la «uzurparea atribuţiilor Ministerului Justiţiei» de către Consiliul Superior al Magistraturii prin iniţierea sau modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei, facem următoarele precizări: în baza rolului său de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii are îndatorirea de a se implica activ în aspectele care privesc autoritatea judecătorească, în directă conlucrare cu celelalte puteri ale statului”, a transmis, vineri, CSM, printr-un comunicat de presă.
Sursa citată precizează că, în activitatea sa, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat cooperarea interinstituţională, aceasta fiind esenţială pentru eficientizarea şi asigurarea unui înalt nivel de independenţă şi de transparenţă a sistemului judiciar, reprezentând un domeniu ce presupune efortul comun al tuturor puterilor statului, în limitele atribuţiilor ce le sunt conferite de Constituţie şi celelalte acte normative.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Ca autoritate de rang constituţional, Consiliul Superior al Magistraturii a acţionat în virtutea principiului cooperării şi colaborării loiale între autorităţile statului, astfel cum acesta a fost constant promovat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Având în vedere rolul constituţional şi atribuţiile prevăzute de lege, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii nu se poate limita la sesizările formulate în temeiul art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Astfel, Consiliul s-a implicat activ şi a cooperat cu autorităţile statului în toate domeniile care au vizat sistemul judiciar sau care au incidenţă în activitatea acestuia, formulând puncte de vedere referitoare la acte normative, participând la grupuri de lucru la invitaţia unor autorităţi sau la lucrările comisiilor permanente din Parlamentul României”, a mai transmis CSM.
Sursa citată afirmă că în acest context se înscriu şi demersurile Consiliului Superior al Magistraturii de iniţiere a unor propuneri de adoptare, modificare sau completare a unor acte normative, demersuri adresate subiecţilor de drept care au, potrivit Constituţiei, iniţiativă legislativă.
”Din această perspectivă, cooperarea autorităţii judecătoreşti cu autoritatea legislativă nu poate să fie limitată de către executiv, mai ales atâta vreme cât, în acord cu prevederile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei a fost sesizat”, a mai transmis CSM.
Instituţia precizează că, în perioada 2008 – 2019, a formulat un număr de 108 sesizări către ministrul Justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii, modificării sau completării unor acte normative care aveau incidenţă în activitatea instanţelor şi parchetelor sau cu privire la personalul din sistemul justiţiei, altele decât legile justiţiei.
”O parte dintre aceste sesizări au fost transmise în urma analizării lucrărilor respective în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar o altă parte ca urmare a dezbaterilor din comisiile de specialitate ale Consiliului. Astfel de sesizări au fost transmise şi către Parlamentul României, având în vedere existenţa unor proiecte de acte normate aflate în dezbatere parlamentară. De asemenea, în baza principiului cooperării şi colaborării loiale între autorităţile statului, Consiliul Superior al Magistraturii a participat, prin reprezentanţii săi, la întâlnirile organizate atât de Ministerul Justiţiei, cât şi de alte ministere în scopul discutării unor proiecte de acte normative”, precizează CSM.
Consiliul a transmis că, doar în 2019, a participat la invitaţia Ministerului Justiţiei la întâlniri organizate în legătură cu O.U.G. nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, modificarea şi completarea Codului penal sau a Codului de procedură penală, Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului de act normativ de asigurare a cadrului legal pentru aplicarea Regulamentului UE 2017/1939 – EPPO Parchet European, Grupul de lucru pentru elaborarea unui nou statut al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
”Totodată, reprezentanţi ai Consiliului au participat la nivelul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale la întâlnirea în care s-au discutat aspecte vizând implementarea prevederilor Directivei 2019/1152 privind transparenţa şi previzibilitatea condiţiilor de muncă în Uniunea Europeană, iar la nivelul Ministerului Afacerilor Interne la un grup de lucru referitor la Protocolul privind asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor. De asemenea, în activitatea sa, în repetate rânduri, Consiliul a participat la lucrările comisiilor juridice din Parlamentul României, la invitaţia acestora, formulând, în anumite cazuri, şi propuneri de amendamente”, a mai transmis CSM.
Consiliul exemplifică participarea la şedinţele comisiilor juridice în legătură cu proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sau în legătură cu propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrii corpului diplomatic şi consular al României, membrii Curţii Constituţionale şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.
”Toate aceste demersuri au fost realizate în exercitarea rolului constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ necesar bunei desfăşurări a activităţii judecătorilor şi procurorilor, fără a se putea susţine că au fost depăşite competenţele prevăzute de lege”, a mai transmis CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, în 9 octombrie, după ce a fost acuzat de ministrul Justiţiei, Ana Birchall, că a ”uzurpat atribuţiile Ministerului Justiţiei” că, prin lege, CSM are prerogativa de a formula propuneri legislative, ”de care a uzat dintotdeauna în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ necesar bunei desfăşurări a activităţii judecătorilor şi procurorilor”.
Anterior, în aceeaşi zi, Ana Birchall a acuzat CSM de ”uzurparea atribuţiilor Ministerului Justiţiei”.
”Legat de multele întrebări pe care le-am primit în aceste zile privind analiza noastră pe GRECO şi MCV vă pot spune că - aşa cum am comunicat de altfel- noi aşteptăm un punct de vedere de la CSM, dar se pare că Consiliul era preocupat să modifice legea ANI, uzurpând, de altfel, atribuţiile Ministerului Justiţiei şi trimiţând direct la comisia din Senat. Am am solicitat public şi scris aceste clarificări pentru că este datoria mea în calitate de ministru al Justiţiei să apăr atribuţiile şi reputaţia Ministerului Justiţiei”, a declarat Ana Birchall.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
