Avocata Elenina Nicuţ a cerut, joi, la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea hotărârii CCR din 22 iunie prin care s-a modificat regulamentul, astfel încât opiniile separate ale judecătorilor constituţionali să poată fi cenzurate, în timp ce juristul Curţii Constituţionale a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate şi a cerut că dosarul să fie trimis la CCR, unde excepţia ar trebui judecată chiar de către cei care au invocat-o, fiind ridicată în propriul dosar.
Încă de la începutul procesului, reprezentantul Curţii Constituţionale a susţinut că acţiunea trebuie respinsă deoarece o hotărâre a CCR nu este act administrativ, în concluzie nu poate face obiectul unei cereri de suspendare a acesteia în instanţă.
În replică, avocatul Elenina Nicuţ a cerut judecătorului să respingă excepţia invocată de reprezentantul Curţii Constituţionale deoarece, dacă o hotărâre a Curţii nu este un act administrativ, atunci nicio hotărâre a aceleiaşi instanţe nu ar mai putea fi atacată şi ar conduce, automat, la îngrădirea dreptului la justiţie.
Mai departe, reprezentantul CCR a cerut ca, în cazul în care judecătorul consideră totuşi că hotărârile CCR sunt acte administrative, să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate, în sensul că articolul care defineşte actul administrativ din legea contenciosului administrativ ar fi neconstituţional.
Nicuţ a cerut respingerea sesizării Curţii Constituţionale invocând egalitatea de arme în timpul unui proces. "Eu, dacă aş ridica o excepţie de neconstituţionalitate, nu mi-aş judeca singură cererea, aşa cum este cazul de faţă”, a arătat Nicuţ în faţa judecătorului.
Pe fondul problemei, avocata a arătat că opiniile separate ale judecatorilor de la CCR sunt de interes public şi că, în urma hotărârii CCR, acestea nu mai sunt publicate în Monitorul Oficial, deci cetăţenii nu mai au acces la ele, iar astfel judecătorilor le-ar fi afectată independenţa. "În momentul în care un judecător este cenzurat sau timorat, ce independenţ[ mai poate avea acel judecător? Atât ca cetăţean, cât şi că avocat mă interesează cum a gândit fiecare judecător când a luat o decizie. Orice zi în care această hotărâre rămâne în putere nu are cum să facă bine. Independenţa judecătorului mi-a dat curajul să fac acest demers”, a mai arătat Nicuţ.
Reprezentantul CCR a continuat şi a susţinut că deciziile Curţii Constituţionale sunt luate de plenul CCR şi că reclamanta nu poate justifica un interes în cauză.
Judecătorul a rămas în pronunţare pe toate cererile din acest dosar, adică urmează să stabilească dacă o hotărâre a CCR este un act administrativ, dacă va sesiza Curtea Constituţională şi se va pronunţa şi pe fondul problemei, în sensul că va suspenda sau nu hotărârea Curţii Constituţionale.
În iunie 2017, Curtea Constituţională a adoptat o hotărâre prin care preşedintele forului va putea bloca publicarea oricărei opinii separate sau concurente dacă se consideră că ele aduc critici Curţii. Potrivit noilor dispoziţii, "aprecierile cu caracter tentenţios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică, precum şi cele care duc la o asemenea finalitate sunt interzise".
Hotărârea Curţii a fost luată după ce judecătoarea Livia Stanciu a criticat o decizie a CCR privind stabilirea unui prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu şi a arătat că CCR nu poate impune obligaţii legiuitorului deoarece Curţile Constituţionale nu fac politică legislativă. Dacă iniţial opinia concurentă a Liviei Stanciu a fost publicată pe site-ul instituţiei, ulterior aceasta a dispărut ca urmare a modificării regulamentului CCR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
