Poliţia este pe urmele autorilor jafului spectaculos de artă comis sâmbătă dimineaţă la Muzeul Drents din Assen. Între timp, detectivii au aflat de unde a fost furată maşina folosită de hoţi pentru a fugi, iar poliţia investighează o persoană care a avut un comportament suspect la expoziţia cu obiecte dacice cu puţin timp înainte de jaf, relatează presa olandeză. Potrivit De Telegraaf, nu este exclusă implicarea celebrului clan Remmo din Germania, o familie de origine libanezo-kurdă, care a mai dat spargeri răsunătoare la muzee în ultimii ani.
Poliţia a declarat duminică seara pentru DeTelegraaf că imaginea unui bărbat purtând o şapcă şi o geantă mare - o imagine care a circulat duminică în presa din România - a fost surprinsă de camerele de la muzeu cu cinci zile înainte de jaf. Poliţia a confirmat că bărbatul, care avea un comportament suspect, face obiectul unei anchete, dar nu poate spune deocamdată dacă este unul dintre autorii jafului.
De asemenea, acum este clar că maşina cu care au fugit hoţii, găsită incendiată lângă Rolde, a fost furată în Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. În prezent, poliţia a primit cel puţin 60 de informaţii cu privire la jaf.
Atât poliţia olandeză, cât şi cea română nu exclud posibilitatea ca în spatele jafului să se afle infractori străini şi că a fost un jaf foarte bine ţintit, având ca ţintă principală coiful de aur. Aceştia ar putea fi români, dar este menţionat şi renumitul clan Remmo din Germania, un clan de origine libanezo-kurdă, care a mai comis jafuri spectaculoase de artă în Germania în mai multe rânduri în ultimii ani.
O echipă formată din 20 până la 35 de ofiţeri de poliţie lucrează la acest jaf care a devenit ştire mondială.
CE A AFLAT POLIŢIA
Aflată, prin urmare, sub o mare presiune internaţională, poliţia olandeză îi vânează pe hoţii care au sustras sâmbătă dimineaţă comorile de artă din aur extrem de valoroase din România de la Muzeul Drents din Assen. Piesa de rezistenţă a tezaurului era faimosul coif de aur de la Coţofeneşti, confecţionat dintr-un kilogram de aur pur. Spargerea s-a făcut printr-o explozie violentă, sâmbătă dimineaţa, la patru fără un sfert. Acţiunea nu a durat decât trei minute şi au fost trei autori, care au spart vitrinele şi au luat coiful şi cele trei preţioase brăţări de aur. S-a întâmplat chiar în ultimul weekend al expoziţiei, care a fost prezentată de la începutul lunii iulie, scrie De Telegraaf.
Poliţia s-a mobilizat rapid sâmbătă dimineaţa şi a pus la dispoziţie la fel de mulţi oameni şi expertiză pentru jaf ca într-un caz de crimă. Echipa de poliţie este formată din 35 de detectivi tactici, specialişti criminalişti şi membri ai Echipei Naţionale de Artă din cadrul Unităţii Naţionale de Expertiză şi Operaţiuni. Există, de asemenea, un contact strâns cu poliţia română.
Pe parcursul weekendului, detectivii au urmărit imaginile camerelor de supraveghere şi au interogat angajaţii muzeului, concentrându-se asupra celor care au vizitat expoziţia cu câteva zile înainte de jaf. Hoţii de artă şi bijuterii fac aproape întotdeauna investigaţii preliminare înainte de a comite jaful. Astfel, potrivit De Telegraa, poliţia ar avea piste interesante pentru anchetă.
De asemenea, există mai multe informaţii despre traseul vehiculului folosit de hoţi, care au schimbat maşina în apropierea oraşului Rolde după ce au incendiat maşina pe care o folosiseră în Assen.
Echipa de poliţişti este pe urmele celor trei, posibil patru făptaşi. Este o cursă contra cronometru cu o miză diabolică: există temeri ca autorii ar vrea să topească coiful şi brăţările, aşa că viteza este esenţială. Pe de altă parte, o arestare rapidă ar putea fi dezastruoasă pentru o anchetă asupra celorlalţi implicaţi.
MAŞINA
Potrivit televiziunii naţionale NOS, poliţia caută imagini şi ponturi despre o maşină Volkswagen Golf de culoare gri închis, furată şi incendiată, care a fost implicată în furtul capodoperelor româneşti de la Muzeul Drents din Assen. La scurt timp după jaf, maşina a fost găsită sub un pod în localitatea Rolde din apropiere. Investigaţiile au arătat că maşina a fost furată în Alkmaar în noaptea de miercuri spre joi. Aproximativ în acelaşi timp, o plăcuţă de înmatriculare a fost furată în satul Witmarsum din Frisonia. Poliţia solicită în mod special informaţii în legătură cu aceste furturi.
Maşina a fost reperată în apropierea Muzeului Drents imediat după furt. „Urmărirea locurilor în care s-a aflat maşina în perioada joi, 23 ianuarie în jurul orei 04.20, şi sâmbătă 25 ianuarie, în jurul orei 03.50, este foarte importantă pentru noi”, a transmis poliţia.
La scurt timp după spargere, poliţia a primit o informaţie despre un incendiu la o maşină în Rolde.Volkswagen-ul furat a fost găsit acolo, cu numărul de înmatriculare furat. Nimeni nu era prezent la vehicul. Poliţia dispune de imagini care arată cum a izbucnit incendiul. Câteva momente mai târziu, un alt vehicul poate fi văzut oprind în apropierea maşinii în flăcări. Poliţia presupune că autorii au fugit cu acel vehicul.
MINISTRUL ROMÂN VREA SĂ VORBEASCĂ CU REGELE
Potrivit NOS, ministrul culturii din România doreşte o întâlnire cu prim-ministrul olandez Schoof şi cu regele Willem-Alexander în marja comemorării eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz din Polonia, la care vor participa cu toţii. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat pe Facebook că ministrul culturii, Natalia Intotero, va transmite un „mesaj ferm” din partea guvernului său şi va sublinia că piesele furate trebuie recuperate cât mai repede.
Presa românească scrie că Muzeul Naţional de Istorie ia în calcul să meargă în instanţă dacă se dovedeşte că Muzeul Drents nu a dispus paza corespunzător, notează articolul publicat pe site-ul NOS.
Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat că la muzeu nu era niciun paznic în momentul furtului. Potrivit Muzeului de Istorie din România, cel puţin un paznic ar fi trebuit să fie prezent 24 de ore din 24, însă documente văzute de postul olandez RTV Drenthe arată că nu există nimic în acest sens în contract, iar muzeul din România ar interpreta contractul în mod diferit.
CÂT VALOREAZĂ OBIECTELE FURATE?
Potrivit aceloraşi documente, coiful furat valorează 4,3 milioane de euro, iar brăţările au o valoare de o jumătate de milion de euro fiecare. Valoarea totală a pieselor furate este estimată la aproape şase milioane de euro.
Întreaga colecţie de obiecte dacice din aur şi argint (circa 650 de obiecte) împrumutate muzeului din Assen erau asigurate cu peste 30 de milioane de euro, a declarat directorul Muzeului Naţional de Istorie din România.
Directorul muzeului Drents, Harry Tupan, a vorbit despre „o zi neagră incredibilă”, într-o conferinţă de presă, sâmbătă după-amiază. „Suntem absolut şocaţi. Suntem extrem de întristaţi că bunurile colegilor noştri din România au fost furate. Nu vorbim doar de aur, ci şi de patrimoniu cultural”, a declarat el.
„Ţările de Jos vor face tot posibilul pentru recuperarea obiectelor şi pentru depistarea şi pedepsirea autorilor”, a promis ministrul olandez al culturii, Eppo Bruins, ca reacţie la jaf. El a spus că aflat „cu consternare” despre jaf.
În România, lumea artei, mass-media şi lumea politică sunt în fierbere. Există multă suspiciune de ce comori de aur atât de importante şi valoroase au fost împrumutate unui muzeu relativ mic şi de ce securitatea a fost atât de minimă. Se pare că nici măcar un agent de securitate nu a fost prezent în muzeu, scrie De Telegraaf.
În sectorul muzeal, temerile sunt uriaşe după două jafuri recente în care au fost folosiţi explozibili. Acelaşi lucru s-a întâmplat în noiembrie la o galerie de artă din Oisterwijk.
Vera Carasso, director al Asociaţiei Muzeelor, nu a dorit să comenteze. „Trebuie mai întâi să discutăm acest lucru în mod corespunzător la nivel intern, în cadrul sectorului”, a spus ea.
Fostul director al muzeului Groninger, Andreas Blühm, spune că recentele spargeri au provocat cu siguranţă agitaţie în rândul directorilor de muzee. În martie 2020, un Van Gogh de la Muzeul Groninger a fost furat într-un mod copilăresc simplu de la muzeul Singer din Laren. Acest lucru a declanşat imediat o dezbatere consistentă cu privire la securitate.
„Este teribil ce s-a întâmplat. Nu prea poţi face nimic împotriva acestui tip de jaf. Marea teamă este că alţi infractori vor copia acest tip de comportament. După fiecare jaf dintr-un muzeu din Ţările de Jos, are loc o consultare internă: cum a fost posibil acest lucru şi ce putem face? Acest lucru se va întâmpla şi acum”, a explicat el.
Detectivul de artă Arthur Brand urmăreşte îndeaproape toate evoluţiile din jurul jafului de la Drents. „Nu dorim să transformăm un muzeu într-o fortăreaţă, dar am putea lua în considerare posibilitatea de a pune acest tip de comori valoroase într-un seif peste noapte. Mai ales muzeele mici ar putea lua în considerare acest lucru”, spune Brand.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
