Ministerul Justiţiei ia în calcul introducerea în legislaţia penală a măsurii supravegherii electronice pentru a reduce supraaglomerarea din penitenciare, decizie care ar urma să fie luată de către judecători, după modelul pedepselor cu suspendare, arată Calendarul de măsuri 2018 - 2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie care a fost aprobat în şedinţa de miercuri a Guvernului, condusă de către premierul interimar Mihai Fifor. De asemenea, peste 8.000 de noi locuri de cazare pentru deţinuţi ar urma să fie construite în următorii şase ani, iar alte peste 1.300 de locuri de cazare din penitenciare să fie modernizate, conform Calendarului. O altă măsură vizează introducerea în lege a acordării unor compensaţii financiare pentru deţinuţii care au executat pedepse în condiţii necorespunzătoate.
Compensaţii financiare pentru deţinuţii închişi în condiţii necorespunzătoare şi care nu obţin zile câştig
Ministerul Justiţiei intenţionează introducerea în lege a acordării unor compensaţii financiare pentru deţinuţii care au executat pedepse în condiţii necorespunzătoate, posibilitatea adoptării acestei măsuri fiind prevăzută în Calendarului de măsuri 2018 – 2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie care a fost aprobat miercuri de Guvern.
”Ministerul Justiţiei întreprinde o analiză comprehensibilă cu privire la adoptarea unor modificări legislative în vederea acordării unei compensaţii financiare pentru persoanele care au acţiuni pendinte pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului sau care au vocaţia de a deschide o acţiune pe rolul Curţii”, se arată în calendadul aprobat de Guvern.
Astfel, compensaţia financiară în cazul cazării deţinuţilor în condiţii necorespunzătoare se va realiza după modelul recursului compensatoriu, iar de compensaţiile băneşti ar urma să beneficieze acei deţinuţi care nu au beneficiat de reducerea cu şase zile a pedepselor la fiecare 30 de zile executate în condiţii improprii.
”Suma cuvenită unei persoane care a executat pedeapsa în condiţii necorespunzătoare (şi pentru care nu a obţinut în prealabil zile-câştig potrivit art. 551 din Legea nr. 254/2013) va fi obţinută prin înmulţirea acestor zile-câştig cu o sumă ce urmează a fi stabilită pentru fiecare zi-câştig”, se arată în Calendarul de măsuri publicat de MinisteruluJustiţiei.
Oficialii ministerului şi-au propus ca termen pentru realizarea acestei măsuri primul semestru al acestui an.
Crearea a peste 8.000 de noi locuri în penitenciare şi modernizarea altor peste 1.300
Peste 8.000 de noi locuri de cazare pentru deţinuţi ar urma să fie construite în următorii şase ani, iar alte peste 1.300 de locuri de cazare din penitenciare să fie modernizate, conform Calendarului de măsuri 2018 - 2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie care a fost aprobat miercuri de Guvern. Autorităţile indică trei surse de finanţare pentru realizarea acestor investiţii, respectiv Mecanismului Financiar Norvegian, bugetul de stat şi un împrumut.
Măsura este prevăzută în Calendarul pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale, deşi în ultimii ani deficitul privind numărul locurilor de cazare s-a diminuat constant, de la 18.000, necesar constatat în 2012, la 4.300, necesar estimat în 2017, iar acest deficit a scăzut şi în ultima perioadă, după ce a fost aplicată legea privind recursul compensatoriu, spune Ministerul Justiţiei (MJ).
”Deşi deficitul de locuri de cazare a înregistrat un trend descendent şi pe fondul aplicării Legii nr. 169/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013, prin care s-a instituit un mecanism compensatoriu pentru acordarea unui beneficiu, însemnând 6 zile considerate ca fiind executate pentru un număr de 30 de zile de custodie în spaţii de detenţie necorespunzătoare, actualul plan de măsuri prevede extinderea capacităţii de cazare cu un număr de 8.095 locuri noi de cazare”, se arată în documentul citat.
Acelaşi document prevede modernizarea a 1.351 locuri de cazare, iar investiţiile în penitenciare vor fi realizate din trei surse. Astfel, în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian - 1.400 locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300 euro şi 100 locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 940.000 euro.
A doua sursă de finanţare este bugetul de stat, din care să fie realizate 4.795 de locuri noi de cazare şi modernizate 1.251 locuri de cazare, în valoare estimată de 75.297.550 euro. În bugetul de stat pentru anul 2018 au fost deja alocate fonduri pentru demararea lucrărilor de investiţii în vederea creării a 5.110 locuri, în perioada 2019-2023, mai spune MJ.
A treia sursă de finanţare indicată în document o reprezintă un împrumut de la o instituţie financiară internaţională, conform proiectului aprobat de către Guvernul României, la 5 decembrie 2017, împrumut din care ar urma să fie construite două noi penitenciare, la Berceni şi Unguriu, şi unde ar urma să existe 1.900 de locuri noi de cazare.
Anul acesta, ar urma să fie realizate 316 locuri noi de cazare, iar alte 500 de locuri de cazare să fie modernizate. ”Locurile noi de cazare vor fi date în folosinţă la următoarele penitenciare: Giurgiu (30), Găeşti (96), Deva (70), Codlea (80), Târgu Jiu (40), iar cele modernizate la Deva (500)”, arată sursa citată.
Conform aceluiaşi calendar, până în anul 2020 vor mai fi realizate 44 de noi locuri de cazare, până în 2021 vor fi realizate 508 locuri noi de cazare şi modernizate 85 de locuri.
Cele mai multe locuri de cazare sunt prevăzute să fie construite în a doua jumătate a calendarului. Astfel, în etapa a patra a proiectului, în anul 2022, sunt prevăzute pentru construire 3.997 locuri noi de cazare şi pentru modernizare 666 de locuri. Locurile noi de cazare vor fi date în folosinţă la următoarele penitenciare: Aiud (200), Baia-Mare (420), Botoşani (400), Deva (250), Mioveni (120), Galaţi (186), Gherla (300), Găeşti (96), Pelendava (325), Ploieşti – Secţiile exterioare Movila Vulpii (150), Tg. Mureş (210), Vaslui (210), Ploieşti-Târgsorul Nou (90), Centrul Educativ Tg. Ocna (65), Spital Tg. Ocna (75) şi modernizate Constanţa-Poarta Albă (486), Mioveni (180) şi Penitenciarul Unguriu (900). Etapa a cincea prevede că în anul 2023 vir fi realizate 2730 locuri noi de cazare care vor fi date în folosinţă la penitenciarele: Bistriţa (600), Mioveni (190), Iaşi (600), Constanţa-Poarta Albă (300), Timişoara – Secţia exterioară Buziaş (300), Ploieşti Târgşorul Nou (240) şi Penitenciarul P47-Berceni (500). În ultima etapă, prevăzută pentru anul 2024 ar urma să fie date în folosinţă 500 de locuri noi de cazare la Penitenciarul P47-Berceni.
Conform Ministerului Justiţiei, nu există deficit pentru regimul de executare a pedepsei în condiţii de maximă siguranţă şi nici pentru regimul de executare deschis. În schimb, se înregistrează un deficit de 1.087 de locuri de cazare la regimul de executare închis, iar cel mai însemnat deficit se constată în cazul regimului de executare semideschis, unde sunt incluşi 8.361 de deţinuţi. Capacitatea de cazare pentru această categorie de persoane private de libertate este de 5.348 locuri la 4 mp/deţinut, respectiv 7.155 locuri la 3 mp/deţinut, conform datelor furnizate de Ministerul Justiţiei.
Calendarul de măsuri 2018 - 2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării din penitenciare şi a condiţiilor de detenţie a fost aprobat de Guvern. Este analizată măsura introducerii brăţării electronice
Ministerul Justiţiei ia în calcul introducerea în legislaţia penală a măsurii supravegherii electronice pentru a reduce supraaglomerarea din penitenciare, decizie care ar urma să fie luată de către judecători, după modelul pedepselor cu suspendare, arată Calendarul de măsuri 2018 - 2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie care a fost aprobat ân şedinţa de miercuri a Guvernului, condusă de către premierul interimar Mihai Fifor.
Calendarul de măsuri 2018 – 2024 a fost conceput în cadrul Grupului de lucru din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Direcţiei Naţionale de Probaţiune şi prevede modificări legislative care urmăresc reducerea numărului de deţinuţi din penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, investiţii în infrastructura penitenciarelor care vizează extinderea numărului de locuri de detenţie şi modernizarea celor existente, funcţionarea sistemului de probaţiune pentru facilitarea aplicării sancţiunilor şi măsurilor comunitare care să ducă la reducerea populaţiei penitenciare, implementarea programelor şi strategiilor de inserţie a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs efectiv pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu în bani, precum şi introducerea supravegherii electronice (prin brăţara electronică).
Potrivit Calendarului de măsuri pentru soluţionarea supra-aglomerării din penitenciare, una dintre măsuri este aceea a introducerii în lege a posibilităţii ca unii dintre condamnaţi să fie supravegheaţi electronic, măsura urmând să fie dispusă de către un judecător.
”România derulează o analiză cu privire la adoptarea unor modificări legislative (inclusiv Codul penal şi Codul de procedură penală) în vederea reglementării supravegherii electronice a persoanelor faţă de care s-a pronunţat o hotărâre definitivă într-o cauză penală. (…) Deţinuţii pot fi supravegheaţi electronic la distanţă; sistemele pot fi folosite în cazul deţinuţilor care: participă la activităţile lucrative, educative, de asistenţă psihologică, de asistenţă socială, în exteriorul locului de deţinere; se deplasează pentru acordarea asistenţei medicale la spitale/cabinete medicale situate în afara locului de deţinere; beneficiază de permisiunea de ieşire din penitenciar etc. De asemenea, este în analiză şi eventualitatea extinderii posibilităţii legale pentru luarea de către un judecător a măsurii supravegherii electronice drept formă de individualizare a executării pedepsei, urmând modelul instituţiei suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv o formă a liberării condiţionate” se arată în documentul citat.
Termenul privind această posibilă măsură este semestrul al doilea al acestui an.
Ministerul Justiţiei face, de asemenea, o ”analiză a oportunităţii pentru promovarea unui recurs în interesul legii în materia cererilor de liberare condiţionată”.
Astfel, la începutul lunii decembrie Ministerul Justiţiei a solicitat curţilor de apel transmiterea hotărârilor definitive pronunţate în cauze având ca obiect cereri de liberare condiţionată pentru a examina modul în care sunt interpretate în practica instanţelor dispoziţiile legale referitoare la condiţia liberării condiţionate constând în "formarea convingerii instanţei că persoana condamnată sa îndreptat şi se poate reintegra în societate”. Până la 10 ianuarie 2018 au răspuns solicitării Ministerului Justiţiei, transmiţând hotărâri judecătoreşti în materia cererilor de liberare condiţionată, şase dintr-un total de 15 curţi de apel, menţionează sursa citată.
Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis, în aprilie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
