Deputaţii spanioli au adoptat definitiv, joi, legea amnistiei separatiştilor catalani - o măsură-far foarte controversată a Guvernului de stânga al lui Pedro Sanchez, care va permite revenirea separatiştilor din exil după secesiunea eşuată din 2017, precum Carles Puigdemont, relatează AFP.
În urma unei ultime şedinţe foarte tensionate de aproximativ două ore, într-o atmosferă electrică - marcată de insulte -, legea amnistiei a fost adoptată cu 177 de voturi la 172, în contextul în care majoritatea absolută era de 176 de voturi.
Acest vot al Congresului Deputaţilor, în care premierul Pedro Sánchez dispune de o majoritate absolută mulţumită susţinerii a două partide separatiste catalane, este încununarea unei lungi bătlii care a dominat şi radicalizat viaţa politică spaniolă după alegerile din iulie.
Deputaţii au adoptat proiectul legii amnistiei la 14 martie, însă Senatul, controlat de opoziţia de dreapta, s-a opus prin veto două luni mai târziu şi a trimis astfel textul în Camera inferioară, care a avut ultimul cuvânt.
Partidul Popular (PP), principala formaţiune din opoziţie, şi Partidul Vox (extremă dreapta) au dat o ultimă luptă înainte de vot şi au denunţat ceea ce cataloghează drept o ”corupţie politică”.
Cele două partide separatiste catalane au avertizat, la rândul lor, că această amnistie nu este sfârşitul luptei de independenţă, ci o simplă etapă.
”ZI ISTORICĂ”
Acest vot este ”o bătălie în conflictul care există de secole între cele două naţiuni” - catalană şi spaniolă -, a declarat o purtătoare de cuvânt a Partidului Împrenă pentru Catalonia (JxCat) al lui Carles Puigdemont, Miriam Nogueras, care a evocat ”o zi istorică”.
Omologul său Gabriel Rufián, de la Stânga Republicană din Catalonia (ERC), celălalt partid separatist catalan, a avertizat că ”viitoarea oprire” pe calea către independenţă este organizarea unui referendum.
Sánchez afirmă că amnistia are ca scop să pună capăt instabilităţii create de încercarea eşuată a Cataloniei (nord-est) de a-şi proclama unilateral independenţa în octombrie 2017, pe când Guvernul regional catalan era condus de către Puigdemont, care a fugit în străinătate şi trăieşte în prezent în exil.
Guvernul regional al lui Puigdemont a organizat la 1 octombrie 2017 un referendum de autodeterminare, în pofida faptului că a fost interzis de justiţia spaniolă.
Aproape o lună mai târziu, Parlamentul local declara în mod unilateral independenţa regiunii spaniole, antrenând imediat plasarea acesteia sub tutela Guvernului spaniol şi revocarea Guvernului local.
Principalii lideri separatişti au fost încarceraţi, atunci, sau au fugit în străinătate.
Aceasta este una dintre cele mai grave crize ale Spaniei de la revenirea sa la democraţie, după sfârşitul dictaturii franchiste în 1975.
Însă această amnistiere - de care urmeză să beneficieze aproximativ 400 de persoane, în frunte cu Carles Puigdemont - este preţul pe care Pedro Sánchez a fost nevoit să-l plătească pentru a rămâne la putere în noiembrie.
Cele două partide separatiste catalane, în frunte cu formaţiunea lui Puigdemont, au cerut această amnistie în schimbul susţinerii celor 14 deputaţi ai lor, fără care Sánchez nu avea nicio şansă să rămână premier.
De atunci, PP are vântul în pupa împotriva acestei amnistii, pe care o consideră ”neconstituţională” şi împotriva căreia a organizat numeroase manifestaţii, ultima reunind zeci de mii de oameni, duminică, la Madrid.
”AŢI MINŢIT!”
Liderii opoziţiei nu ratează nicio ocazie să amintească faptul că Sánchez personal a respins o amnistie în timpul campaniei electorale în vederea alegerilor de la 23 iulie, după care şi-a schimbat părerea din cauza aritmeticii parlamentare.
”I-aţi minţit pe spanioli, pentru că aţi promis să nu o faceţi!”, a acuzat joi liderul PP Alberto Núñez Feijóo.
Această lege a amnistiei, a declarat el ”este un schimb de putere în schimbul impunităţii”.
”Vă veţi amnistia partenerii de învestire pentru ca pur şi simplu să rămâneţi la putere”, l-a acuzat, la rândul său, liderul Vox, Santiago Abascal, care-i reproşează lui Sánchez atât faptul că vrea să deturneze atenţia publicului de la ”corupţie”, cât şi recenta recunoaştere a Palestinei.
Vorbele lui Abascal au declanşat o reacţie violentă în băncile extremei stângi şi socialiştilor, care au strigat ”fascisşti!” şi ”pronazişti!”.
Carles Puigdemont a anunţat în campania în vederea alegerilor regionale catalane de la 12 mai că speră să poată să fie prezent la dezbaterea în vederea învestirii unui nou Guvern local, a cărei dată nu a fost stabilită, dar care poate avea loc cel mai târziu la 25 iunie.
Însă nu se ştie exact dacă mandatul de arestare emis pe numele său va fi ridicat la timp.
Legea amnistiei este necesar să fie promulgată de către regele Felipe al VI-lea şi să fie publicată în Jurnalul Oficial, în termen de 15 zile, pentru a intra în vigoare.
Ea urmează să fie apoi pusă în aplicare de către tribunale - un lucru care nu va fi neapărat o formalitate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
