Germania a anunţat luni că introduce controale la toate frontierele sale, pentru a lupta astfel împotriva imigraţiei ilegale, care a redevenit un subiect major de politică a Guvernului lui Olaf Scholz, care se confruntă cu o ascensiune a extremei drepte, relatează AFP.
”Continuăm să ne aplicăm linia dură împotriva imigraţiei neregulate”, a anunţat ministrul de Interne Nancy Faeser, evocând aceste noi măsuri.
Controale la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca urmează să fie restabilit - timp de şase luni - începând de la 16 septembrie.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Ele se adaugă cpntroalelor deja implementate la frontiera cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia.
Berlinul consideră aceste dispoziţii necesare în vederea ”apărării securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi infracţionalităţii transfrontaliere”, la două săptămâni de la atacul cu cuţitul de la Solingen, revendicat de mişcarea jihadistă Statul Islamic (SI).
Săptămâna trecută o tentativă de atac a vizat Consulatul General al Israelului la Munchen, comisă de către un austriac în vârstă de 18 ani, cunoscut ca simpatizant islamist.
Ministerul de Interne anunţă că a informat autorităţile Uniunii Europene (UE), având în vedere că este vorba despre măsuri excepţionale de derogare de la regulile liberei circulaţii în spaţiul Schengen.
Această înăsprire ar putea să tensioneze relaţiile Germaniei cu vecinii săi, mai ales după ce coaliţia aflată la putere a anunţat luni că vrea să crească numărul migranţilor respinşi la frontierele germane.
Austria a avertizat deja că ”nu va accepta persoanele respinse în Germania”, a declarat cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) ministrul austriac de Interne Gerhard Karner.
Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori, opoziţie) exercită de mai multe zile presiuni asupra Guvernului să recurgă mai larg la această practică extrem de controversată care constă în expulzarea solicitanţilor de azil în statele membre ale Uniunii Europene (UE) prin care au sosit, fără să le permită să depună o cerere de azil în Germania.
Berlinul anunţă că a elaborat o soluţie juridică ”conformă dreptului european”, pe care Faeser urmează să o detalieze marţi.
CAPACITĂŢI DE PRIMIRE LIMITATE
Politica azilului şi imigraţiei a revenit în cenrul dezbaterii în Germania în urma unei ascensiuni puternice a Partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), care a obţinut scoruri-record în două scrutinuri regionale, în Turingia şi Saxonia, la începutul lui septembrie.
AfD a obţinut o victorie în alegerile din Turingia, unde extrema dreaptă a devenit prima forţă politcă în Parlamentul regional.
Un nou partid de stânga - Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) -, care cere un control mai strâns al fluxurilor migraţiei, a înregistrat, la rândul său, o ascensiune spectaculoasă în aceste alegeri.
AfD şi BSW urmează să înregistreze creşteri importante în alegerile regionale din landul Brandenburg, situat în jurul Berlinului, la 22 septembrie.
Dezbaterea deja agitată pe tema politicii azilului a fost alimentată de uciderea a trei persoane, la sfârşitul lui august, în vestul Germaniei, la Solingen. Presupusul autor al atacului este un sirian în vârstă de 26 de ani care s-a sustras expulzării în Bulgaria.
În urma acestui atac, Guvernul a anunţat anularea ajutoarelor acordate solicitanţilor de azil care au intrat print alt stat membru UE înainte de a ajunge în Germania.
Berlinul vrea să expluzeze refugiaţi care au fost condamnaţi penal.
Germania a procedat la sfârşitul lui august la expulzarea a 26 de afgani condamnaţi cu privire la crime, pentru prima oară de la revenirea la putere a talibanilor în august 2021.
În urmă cu un an, ea şi-a consolidat controalele la frontieră în contextul unei creşteri puternice a numărului de cereri de azil.
Social-democratul Olaf Scholz, care guvernează împreună cu Verzii şi liberalii, s-a lăudat duminică că a ”realizat cea mai mare schimbare din ultimii 10-20 de ani în gestionarea migraţiei”, revendicând această înăsprire după politica de primire încarnată de fostul cancelar Angela Merkel de la CDU.
În cursul crizei migraţiei din 2015-2016, prima economie europeană a primit peste un milion de refugiaţi, mai ales sirieni.
După invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Germania a preluat în grijă aproximativ un milion de exilaţi ucraineni care au fusgit din ţara lor.
Primirea refugiaţilor pune la încercare numeroase colectivităţi.
Berlinul a invocat luni ”capacităţile limitate ale comunelor în privinţa cazării, educaţiei şi integrării”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
