Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Franţa din cauză că nu a repatriat ”fete şi copii mici ai reclamanţilor deţinuţi în tabere în Siria”, într-o hotărâre pronunţată miercuri, relatează AFP.
Franţa încalcă Articolul 3, paragraful 2, al Protocolului nr. 4 - ”Nimeni nu poate fi privat de dreptul de a intra pe teritoriul statului al cărui cetăţean este” - al Convenţiei europene a drepturilor omului.
Curtea stabileşte că cetăţenii francezi şi copiii lor nu beneficiază de un drept general la repatrtiere cu titlul de drept de intrare pe teritoriul naţional, prevăzut de articolul invocat.
”Respingerea unei cereri de întoarcere pe teritoriul naţional, fie că autorităţăile competente au refuzat să o accepte, fie că au depus eforturi să-i dea curs însă fără rezultat, este necesar să facă obiectul unei examinări individuale adecvate a unui organ independent, însărcinat să-i controleze legalitatea”, precizează Curtea.
În cazul în speţă, CEDO stabileşte că ”situaţia rudelor reclamanţilor arată existenţa unor circumstanţe excepţionale de natură să declanşeze obligaţia de a înconjura procesul decizional cu garanţii adecvate împotriva arbitrariului”.
Având în vedere faptul că reclamanţii au fost ”privaţi de orice posibilitate de a contesta în mod util motivele reţinute de către aceste autorităţi şi de a verifica faptul că aceste refuzuri nu au la bază arbitrariul”, Curtea ”precizează că este obligaţia Guvernului francez să reia examinarea cererilor reclamanţilor în cel mai scurt timp şi să o înconjoare cu garanţii adecvate împotriva arbitrariului”, se arată în hotărâre.
Curtea a fost sesizată de două cupluri de francezi care au cerut în zadar autorităţilor franceze repatrierea fiicelor lor, două femei tinere, partenere ale unor jihadişti, şi a celor trei copii ai acestora.
Cei patru reclamanţi susţin că acest refuz încalcă mai multe articole ale Convenţiei europene a drepturilor omului, un text al cărei respectări CEDO are misiunea să o impună, expunându-le astfel fiicele şi nepoţii unor ”tratamente inumane şi degradante”.
Cele două femei au plecat din Franţa în 2014 şi 2015, în Siria, unde au născut, una doi copii, iar cealaltă unul.
Cele două femei, în prezent în vârstă de 31 şi 33 de ani, sunt reţinute împreună cu copiii lor, de la începutul lui 2019, în taberele Al-Hol şi Roj, în nord-estul Siriei.
Tatăl uneia dintre ele, intervievat de AFP şi care doreşte să-şi păstreze anonimatul, s-a declarat ”rezonabil optimist” în privinţa unei condamnări a Franţei.
”Aşteptăm recunoaşterea dreptului, pentru ca ele să fie repatriate şi judecate (în Franţa) pentru ceea ce au făcut”.
Dacă CEDO nu condamnă Franţa, ”ar însemna (că Parisul) are dreptul să menţină copii în zona de război (...), pentru că părinţii lor au făcut alegeri greşite”, a denunţat una dintre avocatele familiilor, Marie Dosé.
Ea a îndemnat ”să nu se arunce în aer ultimul bastion care este copilul şi inocenţa copilului”.
Această hotărâre a braţului judiciar al Consiliului Europei (CoE) va fi atent examinată atât în Franţa, cât şi în afara ei, deoarece priveşte sute de cetăţeni europeni deţinuţi în prezent în Siria.
Şapte state membre ale CoE - Norvegia, Danemarca, Regatul Unit, Olanda, Belgia, Spania şi Suedia - au intervenit în această procedură judiciară.
Această hotărâre ”depăşeşte cadrul franco-francez” şi ”va marca jurisprudenţa Curţii”, dau asigurări Apărătorii Drepturilor, ombudsmanul francez însărcinat cu apărarea drepturilor copilului.
Autoritatea administrativă independentă a intervenit în procedura judiciară la CEDO şi a interpelat, în mai multe rânduri, începând din 2019, Guvernul francez cu privire la acest subiect, apreciind că nu ţine cont de interesul superior al copilului.
În februarie, Parisul a fost criticat de către Comitetul ONU al Drepturilor Copilului, care a denunţat faptul că Franţa a ”încălcat drepturile copiilor francezi deţinuţi în Siria omiţând să-i repatrieze”.
”Problema centrală” a acestui dosar este ”jurisdicţia”, subliniază Comitetul, şi anume îşi exercită Franţa, în mod extrateritorial, jurisdicţia asupra mamelor şi copiilor din Siria?
Este prima oară când CEDO analizează această problemă.
Din această recunoaştere a jurisdicţiei decurge obligaţia statului de a-i repatria pe aceşti copii şi pe mamele lor, subliniază Autoritatea administrativă independentă.
Alte state din Uniunea Europeană (UE), ca Germania şi Belgia, şi-au repatriat deja cea mai mare parte a jihadiştilor din Siria.
Însă Franţa, spre marea nemulţumire a familiilor şi ONG-urilor, privilegiază de mult timp principiul ”caz cu caz”, o doctrină apărată la CEDO de către reprezentantul statului francez.
La începutul lui iulie, Franţa a repatriat 35 de minori şi 16 mame - prima repatriere masivă de la căderea, în 2019, a ”califatului” grupării Statul Islamic (SI).
Mai înainte, doar câţiva copii au fost repatriaţi.
Mamele, toate vizate de un mandat francez de căutare sau arestare, au fost inculpate şi încarcerate, iar minorii au fost încredinţaţi Ajutorului Social al Copiilor.
Potrivit coordonatorului serviciilor franceze de informaţii şi al luptei împotriva terorismului Laurent Nunez, după această operaţiune, în taberele din Siria au mai rămas aproximativ 100 de femei şi aproape 250 de copii.
”De fiecare dată când putem, procedăm la operaţiuni de repatriere”, declara el AFP la jumătatea lui iulie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
