Iranienii votau vineri în alegeri prezidenţiale al căror rezultat se anunţă incert, din cauza unei ascensiuni a unui reformator împotriva candidaţilor conservatori divizaţi, relatează AFP.
Cei 61 de milioane de alegători au fost chemaţi la vot în cele 58.640 de secţii de votare în această ţară vastă, care se întinde de la Marea Caspică în nord şi până la Golful Persic în sud.
Presa de stat a arătat cozi separate de bărbaţi şi femei care aşteptau, cu un document de identitate în mână, să depună un bletin de vot în urnă, în moschei sau şcoli împodobite în culorile naţionale.
Potrivit tradiţiei, liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, este cel care a lansat operaţiunile de votare, la ora locală 8.00 (7.30, ora României), în faţa a zeci de camere, la Teheran.
”Ziua alegerilor este o zi de bucurie şi fericire pentru noi, iranienii”, a declarat el.
”Recomandăm poporului nostru scump să ia votul în serios şi să participe la el, Eu nu văd niciun motiv de ezitare”, a adăugat el.
Aceste alegeri au fost organizate în pripă, după moartea preşedintelui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter la 19 mai.
Ele sunt urmărite cu atenţie în stăinătate, în contextul în care Iranul, un nume greu în Orientul Mijlociu, se află în centrul mai multor crize geopolitice, de la Războiul din Fâşia Gaza la dosarul nuclear, în care se opune Occidentului.
Patru candidaţi, bărbaţi în vârstă de 50 şi 60 de ani, se află în cursă.
În cazul în care niciunul dintre ei nu obţine jumătate dintre sufragii, un tur doi urmează să aibă loc la 5 iulie, un scenariu care a avut loc într-un singur scrutin prezidenţial - în 2005 - de la înfiinţarea Republicii islamice, în urmă cu 45 de ani.
Rezultatele oficiale sunt aşteptate cel mai târziu duminică, însă estimări urmează să fie publicate sâmbătă.
”CINSTIT ŞI ATENT”
Surpriza ar putea proveni de la singurul candidat reformator, Massoud Pezeshkian, un deputat în vârstă de 69 de ani, aproape necunoscut atunci când a fost autorizat să candideze de către Consiliul Gardienilor, autoritatea însărcinată să supervizeze alegerile.
Discret, dar cu o exprimare fără ocolişuri, acest medic de origine azeră, o minoritate în sud-vestul Iranului, a redat speranţa taberelor reformatoare şi moderată, total marginalizate în ultimii ani de către conservatori şi ultraconservatori.
Susţinătorii puterii actuale sunt divizaţi între candidaţii Mohammad-Bagher Ghalibaf, preşedintele conservator al Parlamentului, şi Said Jalili, un fost negociator ultraconservator al dosarului nuclear, ostil unei apropieri de Occident.
Pentru a spera la o victorie, Massoud Pezeshkian este nevoit să conteze pe o creştere puternică a prezenţei la vot faţă de ultimele alegeri, boicotate de jumătate dintre alegători.
Doar 49% dintre ei au votat în alegerile prezidenţiale din 2021, în care niciun candidat reformator sau moderat de anvergură nu a fost autorizat să participe.
Opozanţii - din diaspora - cer boicotarea scrutinului.
Însă Mohammad Reza Hadi, un alegător în vârstă de 37 de ani, intervievat într-o secţie de votare la Teheran, consideră că este important să se voteze, ”pentru ca să alegem noi înşine soarta politică a ţării noastre”.
”Este un mod de exprimare a revendicărilor noastre”, declară AFP Ehsan Ajdi, un angajat.
VĂLUL, ÎN DEZBATERE
Indiferent de rezultat, alegerile ar urma să aibă repercusiuni limitate, pentru că preşedintele are puteri limitate.
El este însărcinat să aplice, la şefia Guvernului, marile linii politice stabilite de către liderul suprem, care este şeful statului.
Ali Khamenei consideră că ”cel mai calificar candidat” să fie preşedinte este ”cel care crede cu adevărat în principiile Revoluţiei islamice” şi permite Iranului ”să avanseze fără să fie dependent” de ţări străine.
El a precizat înbsă că ţara nu trebuie să-şi ”rupă relaţiile cu lumea”.
În cursul dezbaterilor, ultraconservatorul Said Jalili i-a criticat pe moderaţi că au semnat Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian cu marile puteri, care ”n-a fost deloc în beneficiul Iranului”.
”Suntem meniţi să fim etern ostili Americii sau aspirăm să ne rezolvăm problemele cu această ţată?”, s-a întrebat Pezeshkian şi a făcut un apel la o relansarea a acrodului nuclear, în vederea unei ridicări a sancţiunilor dure care afectează economia iraniană.
Problema foarte sensibilă a purtării oligatorii a vălului de către femei s-a impus în campanie, la aproape doi ani de la vasta mişcare de contestare care a zguduit ţara la sfârşitul lui 2022, în urma morţii lui Mahsa Amini, arestată din cauza nerespectării acestui cod vestimentar.
În dezbaterile televizate, candidaţii s-au distanţat de arestarea de către poliţişti, adesea în forţă, a femeilor care refuză să poarte hijabul în locuri publice.
”Nu ar trebui, în niciun caz, să tratăm femile iraniene cu o asemenea cruzime”, a declarat Mustafa Pourmohammadi, singurul candidat religios.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
