Liderii europeni reuniţi joi în cadrul unui summit şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile pe care le prezintă un Vladimir Putin slăbit de rebeliunea care a destabilizat puterea rusă şi şi-au reiterat sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, informează AFP.
Preşedintele rus a fost "slăbit" de rebeliunea grupului Wagner, ceea ce îl face "un pericol mai mare", a declarat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell la sosirea sa la Bruxelles. "Trebuie să fim foarte atenţi la consecinţe".
"Până acum, vedeam Rusia ca pe o ameninţare din cauza forţei sale desfăşurate în Ucraina. Astăzi, trebuie să considerăm Rusia ca fiind un risc din cauza instabilităţii sale interne", a continuat el.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Această rebeliune a arătat "fisuri profunde" în sistemul pus în aplicare de Putin şi "va avea consecinţe pentru noi", a avertizat şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ucraina s-a aflat joi în centrul discuţiilor liderilor europeni, preşedintele Volodimir Zelenski urmând să se exprime prin videoconferinţă.
UE a insistat asupra angajamentului său pe termen lung faţă de Kiev. "Este important să ne dublăm sprijinul pentru Ucraina, în ceea ce priveşte capacitatea militară şi ajutorul financiar", a afirmat Von der Leyen.
La 20 iunie, ea le-a propus statelor membre să aprobe un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina până în 2027, în cadrul unei suplimentări a bugetului multianual al UE.
Summitul şefilor de stat şi de guvern europeni este "o oportunitate de a conveni asupra modului în care vom continua să organizăm împreună sprijinul nostru pentru Ucraina", a subliniat cancelarul german Olaf Scholz.
"Trebuie să fim pregătiţi ca acest lucru să dureze mult timp", a explicat el.
Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, invitat la summit, a cerut, de asemenea, un ajutor pe termen lung pentru Ucraina, care are ambiţia de a adera la Alianţa Atlantică şi la UE.
"Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina pentru ca aceasta să rămână o ţară suverană şi independentă, altfel nu va mai avea rost să discutăm despre aderare", a avertizat el.
Joi, Kievul a cerut claritate cu privire la perspectiva aderării la NATO după război. "Ucraina continuă să colaboreze activ cu toţi aliaţii NATO pentru a-i convinge că a sosit timpul pentru claritate în ceea ce priveşte aderarea (sa) la Alianţă", a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba.
Miercuri, Volodimir Zelenski a cerut ca NATO să se angajeze asupra unor elemente "concrete" la reuniunea sa la nivel înalt programată pentru 11 şi 12 iulie la Vilnius (Lituania).
La rândul său, Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru aderarea Ucrainei şi să abordeze problema sensibilă a reformelor necesare pentru integrarea acestui gigant agricol, a avertizat preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
"Dezbaterea va fi dificilă", a recunoscut el într-un interviu acordat AFP. "Dar nu trebuie să aşteptăm până în ultimul moment dacă, în decembrie, raportul Comisiei Europene recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina".
Volodimir Zelenski cere ca negocierile de aderare să fie deschise până la sfârşitul anului 2023. Această decizie necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre.
În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei statutul de ţară candidată, într-un gest extrem de simbolic, după invazia Rusiei în această ţară. Alte nouă ţări, printre care Serbia, Kosovo, Moldova şi Turcia, bat la uşa UE.
Extinderea se va afla în centrul discuţiilor la următoarele summituri europene de la Granada (Spania) şi Bruxelles, care vor avea loc la sfârşitul anului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
