Disensiuni profunde persistau marţi între liderii europeni, în a treia zi a summitului de la Bruxelles pe tema noii echipe ce urmează să conducă Uniunea Europeană (UE), relatează AFP.
După o noapte de duminică spre luni de târguieli sterile, Cei 28 şi-au promis să ajungă la un acord în vederea evitării unor atacuri ale populiştilor pe tema unei Europe neguvernate.
Patru posturi sunt în joc - preşedinţia Comisiei Europene (CE), a Consiliului European şi Parlamentului European (PE), dar şi cel de Înalt Reprezentant UE al Afacerilor Externe.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Un compromis susţinut de Germania, Franţa, Spania şi Olanda - care a obţinut un consens în weekend - continua marţi să cristalizeze dezacorduri între state membre.
Este vorba despre numirea social-democratului olandez Frans Timmermans la CE, a germanului Manfred Weber, liderul grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPE, dreapta) la PE şi a unui cuplu PPE-liberal la Consiliu şi Înalt Reprezentant UE.
Însă ţările din Europa de Est - ”Grupul de la Vişegrad” (V4) - se opune puternic olandezului, însărcinat, ca prim-vicepreşedinte al CE cu proceduri de sancţionare a Poloniei şi Ungariei în urma unor acuzaţii de încălcare a statului de drept.
”Lui nu-i plac regiunile noastre”, a tunat, la sosirea la summit premierul ceh Andrej Babis, care a catalogat drept ”inacceptabilă” această nominalizare.
”El a făcut mereu presiune în favoarea uneipolitici a imigraţiei care este ianacceptabilă pentru noi toţi”, a spus Babis.
”LIPSĂ DE CREDIBILITATE”
”Nu poţi să refuzi pe cineva pentru că a apărat tratatele, principiile şi valorile UE”, i-a răspuns şeful Guvernului spaniol, socialistul Pedro Sanchez.
O parte a PPE refuză, în plus, acest compromis Macron-Merkel - care-l privează pe liderul său parlamentar Manfred Weber de preşedinţia CE.
Alte ţări - Irlanda, Letonia, Croaţia, potrivit unor surse europene - au respins această combinaţie încheiată fără ele, un semn că aranjamente între prieteni, indiferent că este vorba despre culplul franco-german, nu sunt suficiente să fie susţinute.
”Toată lumea trebuie să înţeleagă că trebuie să ne mişcăm un pic. Iar eu spun că toată lumea”, a declarat marţi Angela Merkel.
Compromisul ar fi permis Franţei să ceară conducerea Băncii Central Europene (BCE), pentru o femeie, în virtutea parităţii, într-un mandat de opt ani, care se încheie şi el.
Summitul a fost întrerupt luni în mijlocul zilei, iar întâlnirea s-a reluat marţi, o decizie rară, care i-a obligat pe cei 28 de de şfi de stat şi de guverne să-şi dea peste cap agenda.
Obosit după o săptămână în Japonia, preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat luni acest ”eşec”, conştient că această mărturie a neputinţei este contrară ambiţiei sale faţă de o Europă mai puternică.
”Acest lucru dă o imagine foarte proastă Europei, o imagine neserioasă”, ”de lipsă de credibilitate în plan internaţional”, a denunţat el, exprimându-şi regretul faţă de ”ore petrecute cu palavre” care transformă UE într-un ”club al celor 28 care se reunesc fără să decidă vreodată”.
”TENSIUNI”
Angela Merkel a încercat, din contră, să minimalizeze amânarea, apreciind că acordarea timpului de care este nevoie merită efortul, în vederea evitării a ”cinci ani de tensiuni” din cauza unei alegeri proaste.
Înnoirea acestor posturi este complexă din cauza fragmentării peisajului politic european. În urma alegerilor din mai, tandemul PPE-S&D a pierdut controlul asupra majorităţii pe care-o deţinea în PE.
Situaţia nu este mai rea ca în 2014 - când au fost necesare trei summituri în vederea atribuirii preşedinţiei CE lui Jean-Claude Juncker (PPE) şi a PE lui Martin Schulz, liderul grupului parlamentar S&D. Un al patrulea summit, la sfârşitul lui august, a vizat posturile de preşedinte al Consiliului Euripean şi de Înalt reprezentant UE.
Apelurile telefonice şi mesajele pe mobil s-au multiplicat luni seara, între Cei 28 şi între grupurile politice de la Strasbourg, unde noul PE şi-a început sesiunea marţi.
La fel ca Emmanuel Macron şi Angela Merkel cu o zi înainte, luxemburghezul Xavier Bettel şi-a exprimat marţi speranţa unui acord în cursul zilei. Însă o multiplicare a întrevederilor bilaterale a amânat începerea summitului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
