Donald Trump ameninţă să crească arsenalul nuclear american al Statelor Unite, în urma retragerii americane dintr-un tratat cu privire la interzicerea armamentului nuclar semnat în timpul Războiului Rece, în contextul în care Moscova afirmă că acest lucru va face lumea mai periculoasă, relatează AFP.
Rusia ”nu a aderat la spiritul acordului sau la acordul însuşi”, a acuzat preşedintele american luni, la Casa Albă, în faţa unor jurnalişti. El nu a precizat dacă se va negocia un nou tratat, însă a anunţat că Statele Unite vor dezvolta aceste arme dacă Rusia şi China nu acceptă să înceteze să le mai producă.
”Atât timp cât oamenii nu vor reveni la raţiune, noi le vom dezvolta. Aceasta este o ameninţare la adresa cui vreţi. Iar asta include China şi asta include Rusia şi asta include pe oricine vrea să joace acest joc”, a subliniat el.
Trump a declanşat o adevărată furtună diplomatică sâmbătă, anunţându-şi decizia de a retrage Statele Unite din tratatul privind interzicerea armamentului nuclear cu rază intermediară de acţiune INF (Intermediate Nuclear Forces Treaty) încheiat în 1987 cu Rusia, în timpul Războiului Rece.
Preşedintele american şi-a atras condamnarea mai multor capitale, mai ales a Moscovei.
”Iniţiative de acest fel, dacă sunt puse în aplicare, vor face lumea mai periculoasă”, a declarat pentru presă un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că aşteaptă ”explicaţii” din partea Washingtonului. Rusia ”nu va ataca niciodată pe nimeni prima”, a mai spus el.
DIALOGUL SURZILOR
Beijingul i-a îndemnat, la rândul său, pe americani ”să se gândească de două ori la asta”, în timp ce Uniunea Europeană (UE) aprecia că Washingtonul şi Moscova ar trebui ”să continue un dialog constructiv pentru a păstra acest tratat”, pe care-l consideră ”crucial pentru UE şi securitatea mondială”.
La două zile după anunţul lui Trump, consilierul său pe probleme de securitate naţională John Bolton s-a întâlnit la Moscova cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, şi ”aproape cinci ore” cu Nikolai Patruşev, şeful Comitetului rus de securitate naţională, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al consilului.
Marţi el se întâlneşte cu preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Kremlinului.
Întâlnirile de luni au fost un fel de dialog al surzilor, după Bolton. ”Rusia a insistat ferm că nu crede că încalcă Tratatul INF. În fapt, au spus: voi sunteţi cei care încălcaţi tratatul”, a declarat el ziarului rus Kommersant.
”Nu poţi să obligi pe cineva care crede că este fără greşeală”, a subliniat el, adăugând că tratatul şi-a trăit traiul.
”Nu retragerea din tratat este cauza problemei, ci faptul că Rusia contravine tratatului este problema”, a insistat el. Statele Unite nu vor să fie singura ţară care respectă acest tratat, a dat el asigurări, evocând o ”ameninţare foarte reală” din partea Chinei.
Ministerul rus de Externe a difuzat o fotografie în care apar Lavrov şi Bolton dând mâna, numai zâmbet, şi precizează că au discutat despre cooperarea bilaterală, lupta împotriva terorismului şi ”menţinerea stabilităţii strategice”.
BOLTON, ADEPTUL LINIEI DURE
Ei au discutat, de asemenea, despre posibilitatea prelungirii cu cinci ani a Tratatului New Start cu privire la rachetele strategice, care expiră în 2021, potrivit Consiliului rus de securitate. Însă Bolton a declarat pentru Kommersant că Washingtonul vrea ”să rezolve mai întâi problema INF-ului”.
John Bolton este cunoscut prin poziţiile sale foarte ferme în domeniul politicii externe. Un bard, în trecut, al unei căderi a regimului iranian, el făcea parte dintre cei care pledau în favoarea ”ieşirii din acordul iranian” semnat în 2015 de marile puteri cu Teheranul, cu scopul de a-l împiedica să se doteze cu arma nucleară.
Numit în martie 2018, Bolton nu şi-a ascuns niciodată convingerea că Washingtonul ar trebui să atace militar Coreea de Nord, în loc să negocieze cu acest regim, şi rămâne un susţinător al unor sancţiuni mult mai ample vizând Rusia, acuzată de Washington că a încercat să perturbe procesul democratic american.
Iar potrivit ziarului britanic The Guardian, el este cel care a exercitat presiuni asupra preşedintelui american în vederea retragerii din Tratatul INF.
Acest tratat din 1987 - care aboleşte o clasă întreagă de rachete cu o rază de acţiune de la 500 la 5.500 de kilometri - a pus capăt unei crize declanşate în anii '80 de desfăşurarea unor rachete sovietice de tip SS-20, dotate cu ogive nucleare, îndreptate către capitalele occidentale.
Or Washingtonul se plânge tocmai de desfăşurarea sistemului de rachete de tip 9M729, a cărui rază de acţiune ar depăşi limita convenită de 500 de kilomeri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
