Premierul demisionar al Ţărilor de Jos, Mark Rutte, şi Ministerul Afacerilor Generale al acestuia ţin sub control ferm comunicările guvernului olandez despre Israel şi Gaza, evitând să vorbească de pildă despre posibilele încălcări ale drepturilor omului de către Israel, pentru a nu ofensa Statele Unite. În felul acesta, longevivul premier olandez, care şi-a anunţat retragerea din viaţa politică odată cu formarea unui nou guvern la Haga, încearcă să-şi securizeze postul de viitor lider al NATO, numirea în funcţia de secretar general al alianţei având nevoie de sprijinul Washingtonului. Dezvăluirile au fost făcute luni de cotidianul olandez NRC, care citează o scrisoare anonimă pe care un grup de funcţionari publici de la Ministerul Afacerilor Externe a trimis-o Curţii de Apel de la Haga, relatează cotidianul olandez de limbă engleză NL Times.
"O solicitare din partea Ministerului Afacerilor Generale către Direcţia Afaceri Juridice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe sună astfel: Ce putem spune astfel încât să pară că Israelul nu comite crime de război?", a citat cotidianul NRC din scrisoarea funcţionarilor de la MAE olandez.
Rutte şi miniştrii săi au vorbit de mai multe ori despre războiul care a costat viaţa a aproximativ 25.000 de palestinieni şi a 1.200 de israelieni până în prezent, îndemnând Israelul să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional. Olanda nu a cerut niciodată o încetare a focului, limitându-se doar la apeluri pentru "pauze umanitare".
Vineri, Rutte a postat pe X despre o convorbire telefonică pe care a avut-o cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. "Hamas trebuie să elibereze toţi ostaticii cât mai curând posibil. În acelaşi timp, Israelul trebuie să reducă drastic nivelul de forţă folosit în operaţiunile sale, deoarece provoacă prea multe victime în rândul civililor nevinovaţi. De asemenea, Israelul trebuie să permită intrarea în Gaza a unui număr mult mai mare şi mai rapid de ajutoare umanitare. Am discutat măsuri concrete pentru a face acest lucru posibil. Situaţia necesită o pauză umanitară imediată", a scris Rutte.
Potrivit oficialilor de la Ministerul Afacerilor Externe, Rutte urmează linia Statelor Unite în ceea ce priveşte Israelul pentru a-şi proteja perspectivele de a-i succeda lui Jens Stoltenberg în funcţia de secretar general al NATO. Aliaţii europeni au cu siguranţă un cuvânt de spus în această numire, dar votul Casei Albe este decisiv.
Guvernul american l-a mustrat public pe Netanyahu în legătură cu violenţa excesivă folosită asupra civililor palestinieni, dar nu a cerut niciodată o încetare a focului. Potrivit NRC, Joe Biden, care candidează pentru un al doilea mandat de preşedinte, se teme că dacă ar critica Israelul pentru uciderea a 25.000 de palestinieni, dintre care peste 10.000 de copii, şi-ar putea înstrăina grupuri mari de alegători.
Aşadar, SUA continuă să susţină Israelul, iar cabinetul demisionar al lui Rutte îi urmează exemplul, s-au plâns funcţionarii de la MAE olandez. Potrivit acestor critici, politica Olandei de a face tot posibilul pentru ca olandezii să ajungă în poziţii internaţionale de top intră în conflict cu realitatea dură a războiului din Gaza. Diplomaţii olandezi din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu au avertizat că regiunea nu poate înţelege linia politică olandeză - cerând sprijin pentru a-l urmări în justiţie pe preşedintele rus Vladimir Putin, dar refuzând să ia atitudine împotriva Israelului.
Această chestiune provoacă, de asemenea, conflicte în cadrul cabinetului demisionar, au mai declarat oficialii. Potrivit acestora, ministrul afacerilor externe Hanke Bruins Slot a vrut în decembrie să voteze pentru o a doua rezoluţie ONU refeitoare la "crearea condiţiilor pentru o încetare a ostilităţilor pe termen lung". Această rezoluţie fusese deja diluată în mod semnificativ faţă de prima rezoluţie care cerea o încetare imediată a focului. Dar Rutte a insistat ca Olanda să se abţină, ceea ce s-a şi întâmplat, s-au plâns funcţionarii din Ministerul de Externe.
Aceşti oficiali au trimis scrisoarea către Curtea de Apel de la Haga, deoarece instanţa urma să se ocupe luni de un caz de recurs împotriva Olandei pentru că a livrat piese pentru avioanele de luptă israeliene F-35 dintr-un centru de distribuţie de la baza aeriană Woensdrecht. Organizaţiile pentru drepturile omului Oxfam Novig, Pax şi The Rights Forum cer ca Olanda să înceteze să mai contribuie la război în acest mod. În noiembrie, instanţa a decis că Olanda poate continua livrările pentru moment.
În reacţie, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că este indignat de scrisoarea unor angajaţi ai săi care au preferat să rămână anonimi, calificând-o drept "extrem de rău intenţionată" şi "complet nepotrivită". Potrivit ministerului, nu a primit niciodată solicitări de a spune ceva care să facă să pară că Israelul nu comite crime de război. "Ministerul respinge acuzaţiile conţinute în scrisoare. Autorii scrisorii fac afirmaţii şi furnizează citate pe care ministerul nu le recunoaşte deloc", a declarat instituţia într-un comunicat.
NRC este una dintre cele mai cunoscute publicaţii din Olanda, fiind popular printre alegătorii partidului Democraţii 66, un partid social-liberal, care se află la guvernare, dar care concurează adesea cu partidul VVD din care provine premierul demisionar Mark Rutte (fac parte din aceeaşi familie politică europeană).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
